(Preluare National –  Catalin Tache):

Un adevărat tsunami ar putea lovi vârful sistemului la puțină vreme după ce electoratul, cu sau fără soft va decide cine va fi viitorul președinte al României pentru următorii cinci ani. Însă marea surpriză care deja i-a lăsat mască până și pe unii dintre cei mai informați oameni de la vârful ”lanțului trofic” al sistemului este că lovitura va veni tocmai acolo de unde nu se aștepta chiar nimeni, mai ales cei dintre oamenii actualului președinte. Pentru că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, în aceste zile Klaus Iohannis negociază intens pentru a putea primi sprijinul decisiv al adevăraților băieți deștepți ai sistemului. Cei care de altfel și au singurele canale de comunicare și se bucură de încrederea atât de influentelor agenții guvernamentale ale principalilor aliați strategici ai României, Statele Unite ale Americii și Israelul. Iar cum panica încă bântuie pe la Palatul Cotroceni, desi așa după cum anticipam cam toată lumea bună a sistemului și-a dat oricum mâna într-o alianță ”contra naturii” împotriva revenirii generalului Coldea și drept urmare șansele useristului Dan Barna de a mai prinde finala prezidențială se prăbușesc pe zi ce trece, Iohannis pare că nu este totuși deloc mulțumit de felul cum s-au mișcat oamenii săi pe care s-a bazat.

 Cum de altfel ”neamțul” nu are cum să fie mulțumit nici de faptul că operațiunea ”blitzkrieg” prevăzută pentru schimbarea de îndată a Cabinetului Dăncilă cu ”guvernul meu” s-a tot amânat sine die, ceea ce a scăzut considerabil din cota de încredere a partenerilor occidentali și a Bruxelles-ului că, într-adevăr, Klaus Iohannis chiar este noul ”mascul alfa” al politicii românești. Și implicit singura voce autorizată pentru a purta ”negocierile” privind viitoarea ”colaborare reciproc avantajoasă” cu ”colonia” România. Numai că oamenilor din servicii și nu doar cărora Klaus Iohannis le-a cerut sprijinul pentru a fi cu adevărat sigur de un nou mandat au pus o condiție care părea din start că va fi una pur și simplu neacceptabilă pentru președinte. Numai că, ”ghinion” pentru Lucian Pahonțu și se pare chiar și pentru Eduard Hellvig, Iohannis ar fi de acord cu schimbarea șefilor Serviciului de Protecție și Pază și  Serviciului Român de Informații! Chiar dacă în cazul ultimului lucrurile nu sunt încă pe deplin bătute în cuie și s-ar mai putea juca până în ultima clipă… Însă cei care au cerut cele două ”capete” în schimbul susținerii necondiționate a lui Iohannis plusează în continuare, astfel că președintele s-ar putea să nu mai aibă răgazul necesar pentru a  mai putea trage prea mult de timp cu această ”licitație”. Astfel că dacă vrea să nu aibă surprize cu ”softul” cel nărăvaș și acesta să fie mai prietenos cu el decât cu Dăncilă, atunci până la sfârșitul acestui an am putea asista atât la pensionarea ”de bună voie și nesilit de nimeni” a generalului Lucian Pahonțu după 14 ani pe muchie petrecuți în fruntea Serviciului de Protecție și Pază, cât și la retragerea strategică în diplomație a directorului Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig.

Prețul unui nou mandat…  

După cum dezvăluiam chiar zilele trecute, Klaus Iohannis își dorește prea mult o victorie categorică încă din primul tur al alegerilor prezidențiale, pentru ca până și cei mai apropiați oameni ai săi să îndrăznească să încerce să îi scoată din cap această idee. Astfel că se caută deja cu disperare soluții alternative pentru ca, fie și dacă acest triumf electoral nu are cum să fie înregistrat din primul tur, atunci barem Iohannis să beneficieze de o victorie fără emoții în al doilea tur. Numai că pentru îndeplinirea acestui deziderat nu este suficient nici măcar ca pesediștii să continue să-și dea singuri cu tesla în scorul electoral, mai fiind nevoie obligatoriu și de un alt fel de  sprijin… Unul mult mai discret, ce-i drept,dar cu atât mai sigur. Iar Iohannis părea zilele acesta dispus să plătească ”prețul” cerut pentru a nu mai avea vreo emoție și a nu mai risca nimic în ceea ce privește primirea mandatului izbăvitor de cinci ani la Palatul Cotroceni, chiar dacă pentru aceasta trebuie să se debaraseze de doi dintre cei mai loiali oameni din sistem. Unul dintre ei fiind chiar cel care a condus rezistența ”iohaniștilor” din sistem, atunci când puțini credeau că aceștia vor rezista, prinși fiind între ”ciocanul” Maior și ”nicovala” Coldea…

Băieții care nu uită și nu iartă…

În ceea ce îl privește pe cel mai longeviv șef de serviciu secret din România ultimelor decenii, soarta generalului Lucian Pahonțu pare ca și pecetluită. Culmea este însă că după ce a rezistat cu un stoicism greu de întâlnit la toate încercările de debarcare și chiar ”focului încrucișat” declanșat asupra sa din toate părțile la un anumit moment dat, generalul Pahonțu s-ar putea să plece acum doar la rugămintea președintelui pentru care s-a sacrificat atât… Cu toate că și Pahonțu însuși  știe de altfel foarte bine de unde i se trage până la urma urmei… De la autorizarea misiunii ”bădărănești” de extragere de la Hotelul ”Marriott”, într-un exces de zel dovedit atunci doar pentru a rămâne în grațiile Laurei Codruța Kovesi. Cum însă ”băieții” ăștia chiar că nu uită și nu iartă, iată că odată ajuns la mâna lor, Klaus Iohannis s-a trezit în fața unei mici ”rugăminți”: schimbarea lui Pahonțu! Ceea ce pentru Iohannis, mai ales dacă va primi și al doilea mandat poate fi chiar o dublă lovitură… Pentru că va scăpa astfel de un executant din vechea gardă, muncitor, ce-i drept, dar tot mai izolat în zona celorlalte servicii… Dar mai ales pentru că astfel va putea oferi postul altcuiva. Pentru că, din câte reiese din informațiile intrate în posesia noastră, lui Iohannis i s-a cerut doar plecarea lui Pahonțu, desemnarea înlocuitorului la conducerea SPP rămânând apoi strict apanajul președintelui…

Un ”american” îi scapă postul…?

Cum Lucian Pahonțu oricum nu a reprezentat o miză pentru Klaus Iohannis decât poate cel mult atunci când l-a moștenit de la fostul lui ”stăpân”, Traian Băsescu, posibila schimbare a șefului SPP nu este prin urmare un șoc chiar atât de mare. Poate doar momentul ales fiind într-adevăr surprinzător… În schimb cu totul altfel stau lucrurile cu Eduard Hellvig, recunoscut drept cel mai loial ”iohannist” din sistem. Mai ales că, de bine, de rău, acesta chiar a mai resetat câte ceva din vechile metehne ale serviciului de pe vremea binomului… Numai că se pare că Hellvig a călcat totuși pe ”becul american”, faptul că în toată conducerea lărgită a SRI-ului nu se mai regăsește nici măcar un singur ofițer pro-american, ci doar germanofili convinși sau de conjunctură putându-i fi fatal! Asta dacă nu cumva, în ultima clipă, se va încerca să se dreagă busuiocul sereist prin promovarea unui ”american” pe o funcție care să mai calmeze apele atât de agitate de peste Ocean…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here