E razboi civil in randurile #rezistentilor: magistratii-activisti au sarit la gatul politicienilor hashtagisti. Joi, 18 martie 2021, si vineri, 19 martie 2021, la scurt timp dupa ce Comisia juridica a camerei deputatilor a adoptat, la proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ, infamul amendament care le acorda superimunitate judecatorilor si procurorilor (prin blocarea trimiterii lor in judecata daca sectia corespunzatoare din CSM nu-si da acordul – click aici pentru a citi). Ce sa vedeti: regimul PNL-USR reuseste o noua performanta istorica de a uni magistratura impotriva lui. Aberantul amendament (gandit initial ca o diversiune de la adevarata problema – si anume: desfiintarea sectiei speciale) i-a scandalizat nu doar pe judecatorii si procurorii din partea sanatoasa a magistraturii, ci si pe cei #rezistenti.

Joi, primele care au iesit la rampa, in tandem, au fost Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie (a judecatorului CAB Dragos Calin, respectiv a procurorului militar Bogdan Pirlog), urmate a doua zi de catre nu mai putin celebra Asociatie Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, infiintata de catre vedetele DNA si DIICOT Alexandra „Veverita” Lancranjan, respectiv Antonia „Pink” Diaconu.

Fara alte comentarii, va lasam sa va delectati cu besteleala celor trei ONG-uri adresata majoritatii parlamentare PNL-USR-PLUS:

„Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Asa-numitele ”garantii” care insotesc proiectul legii de desfiintare a SIIJ, conform raportului adoptat de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, sunt inacceptabile intr-un stat de drept. Conditionarea trimiterii in judecata a judecatorilor si a procurorilor, pentru savarsirea anumitor infractiuni, in special cele de coruptie, de incuviintarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstitutional si scade increderea publica in actul de justitie, deoarece risca sa fie perceputa ca o „garantie a impunitatii” magistratilor suspectati de coruptie sau ca o ”superimunitate”

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au luat act de adoptarea de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a raportului privind Proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si atrag atentia asupra faptului ca introducerea obligatiei ca judecatorii si procurorii sa poata fi trimisi in judecata, pentru anumite infractiuni, in speciale cele de coruptie, numai cu incuviintarea Sectiei pentru judecatori sau, dupa caz, a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstitutional si exista toate premisele ca aceasta incuviintare sa fie vazuta de societate drept o „garantie a impunitatii magistratilor” sau ca o ”superimunitate”.

Crearea unui corp de magistrati incoruptibili, onesti si profesionisti exclude acordarea unor astfel de imunitati de care niciun cetatean obisnuit nu se „bucura”, iar conform art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege.”, magistratii neputand fi situati deasupra cetatenilor obisnuiti. Mai mult, in acest fel se deschide calea spre crearea de privilegii si pentru alte categorii sociale.

Incuviintarea prealabila din partea unui organ administrativ este incompatibila cu valorile statului de drept, deoarece reprezinta un privilegiu inadmisibil si un filtru pentru ca magistratii sa nu poata fi anchetati penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput in societati democratice stabile. De asemenea, aceasta incuviintare este contrara principiului independentei justitiei, deoarece justitia este infaptuita doar de instantele de judecata, nu si de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ si are rolul de instanta de judecata doar in domeniul raspunderii disciplinare.

Nu se poate sustine sub nicio forma necesitatea implicarii directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atributii extrajudiciare, de tipul sectiei pentru judecatori/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in activitatea obisnuita a unui procuror, sub forma incuviintarii trimiterii in judecata a judecatorilor, respectiv a procurorilor cercetati penal. Pentru verificarea legalitatii rechizitoriilor, Codul de procedura penala a prevazut etapa camerei preliminare.

Incuviintand trimiterile in judecata, ambele sectii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Potrivit normei constitutionale, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectueaza exclusiv in cadrul Ministerului Public, de catre procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.

Mai mult, limitarea incuviintarii prealabile la infractiunile contra infaptuirii justitiei, de coruptie si de serviciu ori a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie este inexplicabila si se poate crede ca scopul este acela de control al anchetelor privind coruptia din magistratura, fiind practic un filtru propus doar pentru magistratii suspectati de coruptie, care trebuie protejati de un organ administrativ, inainte ca o instanta de judecata independenta sa pronunte o solutie prin care sa constate vinovatia sau nevinovatia magistratului anchetat.

Solicitam Presedintelui Camerei Deputatilor sa sesizeze urgent Comisia de la Venetia si GRECO cu privire la acest proiect legislativ”.

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor solicita parlamentarilor de buna credinta din parlamentul Romaniei sa nu voteze proiectul de lege PL-x nr. 108/2021 in forma in care acesta a iesit din sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor.

Raportul comisiei care urmeaza a fi supus votului plenului parlamentului contine doua amendamente prin care orice ancheta penala poate fi blocata discretionar de catre CSM si care, in mod cu totul gresit, induc societatii parerea ca magistratii doresc sa aiba imunitate pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie, de serviciu si cele asimilate infractiunilor de coruptie prin crearea unei institutii noi, aceea a avizului sectiilor CSM cu privire la trimiterea in judecata a procurorilor si judecatorilor pentru savarsirea infractiunilor considerate grave.

Precizam in acest context ca judecatorii si procurorii in nenumarate randuri s-au exprimat in sensul desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si revenirea la partajarea competentei in functie de competenta materiala, personala si teritoriala astfel cum este stabilita in Codul de procedura penala si in actele normative privind functionarea structurilor specializate, DNA si DIICOT.

Cu exceptia unui numar redus de persoane foarte vocale, niciun magistrat nu si-a exprimat dorinta de a dobandi ”garantii suplimentare”, ”imunitati de facto”, ”avize” sau un tratament diferit fata de alti cetateni, magistratii intelegand principiul inscris in art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei: „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege”.

Prin amendamentele admise astazi membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor au stopat in mare masura incercarea de revenire la normalitate prin desfiintarea SIIJ si au ignorat cu desavarsire normele constitutionale si dispozitiile codului de procedura penala, asa-zisa dezbatere cu sistemul judiciar fiind o simpla formalitate menita sa gireze o decizie deja luata.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt limitativ prevazute in Constitutie si in legea nr. 317/2004, scopul acestui organism administrativ nefiind vreodata verificarea corectitudinii rechizitoriilor emise de procurori si validarea sau invalidarea unei decizii de trimitere in judecata. O astfel de atributie este contrara, pe de-o parte, dispozitiilor art 132 alin. (1) din Constitutie care stabileste modalitate de functionare a Ministerului Public si pe de alta parte principiului separarii carierelor si dispozitiilor codului de procedura penala care prevad o separarea a functiilor judiciare si, in mod limitativ, competentele fiecarei functii judiciare.

Ceea ce se obtine prin acest amendament este ca un organism administrativ, care nu face parte din structura instantelor de judecata sau din structura Ministerului Public, sa devina o combinatie intre procurorul ierarhic superior si judecatorul de camera preliminara, ingloband atributiile acestora.

Falsa garantie suplimentara promovata in acest amendament are ca singur rezultat ca 14 oameni sa decida soarta dosarelor anchetate de sute de procurori inainte ca acestea sa ajunga la sutele de judecatori de camera preliminara care au atributia de a verifica temeinicia si legalitatea trimiterilor in judecata.

Cat despre teza ”protejarii” magistratului anchetat de un eventual abuz, observam ca aceasta exista doar daca este vorba de fapte de coruptie si doar daca este trimis in judecata.

Pe de-o parte, in viziunea creatorilor amendamentelor, abuzurile pot aparea doar in cazul in care magistratul este anchetat pentru infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie, de serviciu si cele asimilate infractiunilor de coruptie, celelalte infractiuni nefiind pretabile la abuzuri sau neinteresand persoanele care au scris amendamentele. Pe de alta parte magistratul poate fi abuzat doar prin emiterea rechizitoriului, intelegand de aici ca orice presupus ”act abuziv” sau ”presiune” din faza de urmarire penala dispar daca solutia este una de clasare.

Dincolo de aspectele principiale, observam ca amendamentele sunt lipsite de orice rationament logic sau juridic, sub dictonul ”garantiilor extinse”, care nu sunt necesare si pe care majoritatea procurorilor si judecatorilor nu le-au solicitat, fiind creat un mecanism arbitrar si care incurajeaza analizarea dosarelor penale in baza unor criterii care nu sunt prevazute in codul de procedura penala si la acest moment sunt necunoscute chiar si legiuitorului.

Unul dintre amendamente prevede ca ”analizand cererea de incuviintare a trimiterii in judecata, sectia nu se poate pronunta cu privire la temeinicia acuzatiei si nici cu privire la oportunitatea trimiterii in judecata, la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii celorlalte acte de urmarire penala”, practic nu poate lua in considerare aspectele prevazute de normele de procedura penala atunci cand este verificata trimiterea in judecata. In acest caz, inainte de exprimare votului, va solicitam sa cugetati care sunt criteriile pe baza carora s-ar putea da un astfel de aviz daca ele nu se raporteaza la fapta care face obiectul anchetei, la temeinicia acuzatiei, la probe sau la modul in care au fost efectuate actele de urmarire penala.

Sustinem obiectivul declarat al proiectului de lege, si anume desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, obiectiv pe care speram ca puterea legislativa sa il indeplineasca in cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificarile operate in comisia juridica a Camerei deputatilor pot sabota lupta anticoruptie in egala masura ca existenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”, dezvaluie Lumea Justitiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here