Instanţa a constatat că faptele care i se impută fostei primărițe Porsztner Sarolta nu există. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi în cazul complicelui femeii, casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre, scrie ebihoreanul.ro.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, în 2006, funcționarii Primăriei Sălacea, care făceau parte dintr-un sindicat, au aflat că o modificare legislativă le dădea dreptul să primească un spor de 30% la salariu, adică 350 de lei. Suma era acordată la vremea respectivă tuturor funcționarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ținută, în completarea salariilor de bază care variau între 700 și 1.000 lei.

Procurorii Parchetului Bihor spun că, între 2006 și 2011, toți angajații Primăriei Sălacea îi lăsau 25-30 de lei, in plic, edilului comunei. Banii erau adunați de casierul primăriei.

Procurorii au calculat că primarul a încasat 858 de șpăgi, în valoare totală de aproximativ 25.000 lei.

În rechizitoriu se arăta că „din declarațiile martorilor audiați, angajați ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înțelegere verbală între aceștia și primar”.

Totul a ieșit la iveală dupa ce Porsztner Sarolta și-a pierdut mandatul.

Procesul celor doi a început la Tribunalul Bihor unde, pe 4 noiembrie 2020, instanţa a decis să-i achite atât pe fostul edil, cât și pe fostul casier, stabilind că faptele comise nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Soluţia a fost atacată atât de procurori, cât şi de inculpaţi, iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Oradea, unde judecătorii au fost şi mai blânzi, stabilind, pe 3 septembrie, că faptele imputate celor doi inculpaţi nu există. Motivul? Majoritatea martorilor, chiar şi complicele edilului şi-au schimbat depoziţiile în timpul procesului, scrie ebihoreanul.ro.

Casierul Sándor Jószef Endre a povestit pe larg procurorilor despre întâlnirea din 2006 a angajaţilor cu primăriţa, în care Porsztner le-a spus că „se va ocupa de acest proiect, în vederea obținerii de drepturi bănești, doar dacă va primi și dânsa din partea noastră aceleași sume de bani pe care le vom primi fiecare dintre noi”, pentru ca, în cursul procesului, să pretindă „nu știu, nu îmi amintesc, noi între noi, așa am hotărât să dăm la primar banii ăștia și că (….) nu i-a comunicat doamna primar niciodată că se ocupa de proiect dacă va primi o parte din bani”. Întrebat încă o dată de contradicțiile dintre cele două declarații, inculpatul a menționat că „cu mine personal, primarul nu a discutat așa ceva”.

La fel au făcut şi ceilalţi angajaţi, majoritatea susţinând în faţa judecătorilor că „nici nu își amintesc dacă ar fi existat o anume întâlnire”, şi că doar au aflat de „la alți colegi” că dau o sumă de bani primarului, ca o compensație, pentru faptul că în calitate de demnitar nu avea acest drept” și erau chiar situații în care remunerația acesteia era chiar mai mică decât cea a angajaților, împrejurare anormală”.

În decizia Curţii se precizează că nu se poate dovedi cert că fosta primăriţă a pretins bani funcţionarilor, iar „temerile și prejudecățile, manifestate de unii martori, în sensul că dacă nu remiteau sumele de bani primarului li se putea rezilia contractul de muncă sau ar fi fost supuși unor șicanări din partea inculpatei, nu sunt suficiente pentru realizarea dezideratului dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Judecătorii au arătat şi că cele 858 de şpăgi încasate de ex-primăriţa din Sălacea nu pot fi încadrate ca fiind penale. O parte din angajaţi au susţinut că au dat banii „din solidaritate” pentru primăriţă, alți angajați pentru că „așa se procedează”.

„Este adevărat că au fost martori și care au avut credința că dacă nu sunt de acord, vor suferi consecințe nefavorabile de genul că ar putea să rămână fără locul de muncă sau că ar fi fost o atmosferă neplăcută la lucru, deoarece inculpata era foarte dificilă, stresantă, care înjura, însă aceștia au declarat că au remis suma de bani respectivă din salariu, cu ocazia plății acestuia, către casier, fără să le fi cerut aceste sume de bani inculpata, fără să fi fost condiționați în vreo modalitate și fără vreo legătură cu atribuțiile de serviciu”, scrie în soluţie.

Prin urmare, instanţa a constatat faptele imputate nu există. Decizia Curţii de Apel Oradea este definitivă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here