După cum avertizam în urmă cu doar câteva zile, ”Serviciile au pus preț pe capul spionului ARABELA”. Iminenta audiere a secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe și fost ambasador în Cehia, Daniela Gitman producându-i deja frisoane lui Bogdan Aurescu.

(Preluare National – Catalin Tache):

Oare de ce l-o fi asumat Iohannis pe omul lui Năstase!

Dar nu neapărat pentru ceea ce ar putea declara Daniela Gitman în dosarul 8364/P/2021… Cel în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat și primit deja de la directorul general al RoAid, Cătălin Constantin Harnagea, mai multe înscrisuri. Printre care, după cum scrie negru pe alb în Ordonanța din 16.07.2021, și ”ordinele ministrului de Externe în baza cărora au fost transferate fonduri către beneficiarii menționați mai jos”.

Cu toate că, ghinion, și ”lațul” anchetelor penale se strânge tot mai tare. Numai că, așa după cum la acest nivel de intelligence, chiar că nimic nu este întâmplător, Bogdan Aurescu nu avea cum să nu conștientizeze că astfel a primit inclusiv semnalul că ”Dosarul ARABELA” nu a fost secretizat chiar cu totul! Așa cum li se promisese unor înalți demnitari ai statului român și funcționari ai Ministerului Afacerilor Externe, la momentul racolării lor. Și că astfel se poate ajunge oricând și la ”next level”. Cel al vârfului ”valului” de racolări efectuate de Serviciul de Informații Externe imediat după instalarea în fruntea sa a lui Cătălin Constantin Harnagea. Și dintre care nu toate par să fi fost efectuate întocmai ”literei și spiritului legii” funcționării serviciilor secrete românești…

După Daniela Gitman se trece la ”next level”

Astfel că statul român ar putea fi confruntat cu un imens scandal internațional, mai ales dacă partenerii ar avea și dovada că, deși toată ”lumea bună” a spionajului folosește astfel de stratageme de acoperire diplomatică, fostul SIE a făcut-o parcă ”prea ca la țară”… Aplicând mai mult modelul rusesc, decât pe cel occidental.

Miracolul de la Tratate

Și iată că, la doar câteva zile de la acest avertisment, cel mai negru coșmar al lui Bogdan Aurescu devine realitate. Din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră reieșind că, totuși, Dosarul ”GUL” nu a fost ”tocat” cu totul. Astfel că ar exista încă documente care ar identifica o nouă operațiune reușită de ”plantare” a SIE, la chiar vârful Ministerului Afacerilor Externe, imediat după venirea lui Cătălin Constantin Harnagea în fruntea serviciului, pe 30 iulie 1997. Atunci când deloc naivul fost președinte Emil Constantinescu i-ar fi dat acestuia ”mână liberă” pentru ”reorganizarea” Serviciului de Informații Externe, în schimbul protecției informative oferite fiului său, Dragoș. Dar, ce este drept, și la presiunile tot mai crescânde ale Statelor Unite ale Americii.

Emil Constantinescu i-a dat mână liberă lui Harnagea la SIE

Și când ceea ce mai rămăsese din SIE, după ”durerosul experiment Talpeș” a pierdut din nou un număr catastrofal de ofițeri acoperiți. Oricum, după cum susțin sursele noastre, la sfârșitul anului 1997, în sertarul biroului de protocol al șefului SIE de peste drum de Bordei era încuiat un nou dosar cu înscrisul ”Nume de Centrală : GUL”. Și, stranie coincidență, peste doar câteva săptămâni de la întocmirea acestui ”misterios” dosar de racolare operativă avea să explodeze pur și simplu miraculos cariera unui mărunt funcționăraș de la Ministerul Afacerilor Externe. La data instalării lui Cătălin Constantin Harnagea în fruntea Serviciului de Informații Externe, Bogdan Aurescu fiind un simplu ”referent/Relații/Tratate Ucraina/ Rusia”. După care, dintre sutele de referenți și alți funcționărași ai Ministerului Afacerilor Externe, tocmai Bogdan Aurescu a fost ”alesul” pentru a fi numit direct ”atașat la Direcția Tratate”!!!

”Plantat” la Cabinet!

Și acesta a fost doar începutul ! Pentru că, de atunci, pas cu pas, vorba actualului său confident de taină Klaus Iohannis, cariera diplomatică a omului care nu s-a dezis niciodată de ”liderul său spiritual” Adrian Năstase poate oricând face subiectul scenariului unui film de suspans. Mai ales că, în acest ritm, pașii lui Aurescu l-ar putea duce și de această dată pe ”Podul Spionilor”. Și să îl traverseze astfel în siguranță dincolo, peste Ocean. La New York, la sediul ONU, acolo de unde Aurescu își dorește atât de mult să beneficieze de o retragere onorabilă după îndelungata sa carieră. Cea care a început cu adevărat în 1998. Atunci când, după ”obscura” activitate din cadrul Direcției Juridice și Tratate a MAE, Aurescu și doar Aurescu a fost considerat singurul funcționar apt de a fi din nou avansat, direct consilier la Cabinetul ministrului de Externe. Devenind astfel ”bichonul” de pază al ministrului, nimeni neputând intra la acesta fără să îi expună consilierului Aurescu – șeful de cabinet de facto – motivele întrevederii, fie și în termeni largi…

Iar din acel moment și până în ziua de astăzi, Bogdan Aurescu s-a dovedit un adevărat ”Hopa Mitică” nu doar al diplomației românești, dar și al clasei politice. Ajungând chiar să fie suspectat de șefii operativi ai altor servicii secrete că l-ar ține ”captiv informativ” pe Klaus Iohannis, după ”intoxicarea” șefului statului cu ”vânzarea Ardealului”. Ceea ce nu face decât să adâncească și mai mult misterul de ce Klaus Iohannis l-a impus ministru de Externe în ”Guvernul meu” tocmai pe cel mai intim ucenic al lui Adrian Năstase. Și cel care, de-a lungul timpului a fost mai mereu cocoțat pe valul PSD-ist al promovărilor în funcții publice, ajungând chiar ministru de Externe în Guvernul Ponta. Cabinet din care a fost singurul membru recuperat uluitor de Administrația Prezidențială, devenind astfel consilierul lui Iohannis pe politică externă! Fără ca astfel să fie recompensat cumva pentru ”pledoaria” de la Haga, în procesul internațional al Insulei Șerpilor. Cea pe care, după cum bine o știu inițiații sistemului doar a fost citită de Aurescu, ea fiind întocmită de experții MAE. Dar nici vechii colaborări de altfel asumate cu Societatea Deschisă a miliardarului George Soros. Și nici măcar statutului de negociator șef al Acordului româno –american privind apărarea anti –rachetă, cel în contul căruia MApN a plătit deja câteva miliarde bune de dolari.

Azi ”GUL”! Mâine…

Acum, cu siguranță că structura contrainformativă deținătoare a ”Dosarului GUL” va acționa exclusiv în interesul statului român. Numai că, dacă identificarea personajului cu ”numele de Centrală GUL” se dovedește a fi unul vulnerabil pentru statul român, atunci chiar că există rsicul major ca astfel să fie puternic afectată credibilitatea întregii strategii de politică externă a României din ultimii ani. Cea girată de însuși Klaus Iohannis! Astfel că poate ar fi mai mult decât eficient ca și alte structuri să dea câte o ”perie” contrainformativă pentru ca la nivelul Ministerului Afacerilor Externe cel puțin să nu mai existe riscul unor astfel de vulnerabilități majore. Ca să nu mai vorbim și de ceea ce se întâmplă la Ministerul Apărării Naționale, în ”catacombele” Direcției Generale de Informații a Armatei. Nu de alta, dar uite că azi s-a aflat de ”GUL”! Mâine, cine mai știe ce… Și dacă ”numele de Centrală” sunt corect identificate nu doar de structurile contrainformative românești, dar și de Informațiile Militare rusești GRU, ca să dăm doar un singur exemplu, atunci chiar că mai avea dreptate și CIA când tocmai ce s-a lepădat de noi…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here