Suntem în prezența unui război clasic, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Se poate transforma într-un război atomic. Se poate generaliza prin antrenarea statelor NATO în conflict. Și, în fine, întrucât toate scenariile sunt de acum posibile, poate degenera în cel de-al Treilea Război Mondial.
De fapt este impropriu să afirmăm că, în urma agresiunii ordonate de Putin, ne aflăm doar în prezența unui conflict degenerat în război, purtat între Federația Rusă și Ucraina. În realitate, încă din primele momente, în această conflagrație a fost antrenat și statul Belarus. Și nu s-a terminat. Rusia își va împinge în față, rând pe rând, cei mai mulți dintre aliați. Iar de cealaltă parte a frontului, în ciuda aparențelor, Ucraina nu este singură. Atâta timp cât statele NATO o alimentează financiar și o echipează militar, ele sunt indirect, din capul locului, parte a acestui conflict. Și încă nu se știe dacă militarii NATO deghizați în instructori se mai află sau nu pe teritoriul Ucrainei. Dacă se mai află, se cheamă că și terminații NATO participă activ la conflict.
Din acest moment, toate sancțiunile preconizate de Casa Albă și însușite de aliații Americii sunt puse în operă. Iar ansamblul acestor sancțiuni este devastator pentru economia Federației Ruse. Așa încât Putin nu mai are încotro. Trebuie să meargă înainte. Șansa lui este să copleșească într-un timp record, printr-un război fulger, forțele ucrainene. Să le oblige să se predea. Să decapiteze conducerea de la Kiev. Să instaleze acolo un Guvern marionetă. Și, împreună cu acel guvern, să improvizeze o pace. După care e deja greu de evaluat ce se va întâmpla.
În primul rând, nu este încă foarte clar cum stă treaba cu gazele rusești. Înainte de a se fi declanșat un război, estimându-se că Rusia a procedat la o anexare mascată a unei părți din Ucraina, regiunile Donețk și Lugansk, la Washington s-a luat decizia, executată de îndată de Germania, de a bloca darea în funcțiune a magistralei de gaz Nord Stream 2. Numai că, până în prezent, Germania în special și Europa Centrală și de Vest în general s-au alimentat cu gaz rusesc utilizând vechile conducte. Și în continuare ce se va întâmpla? Vor mai fi sau nu vor mai fi onorate de o parte și acceptate de partea cealaltă contractele existente? În ritm accelerat, Statele Unite au creat de-a lungul coastei europene mai multe puncte de descărcare a containerelor de gaze lichefiate. Cantitatea acestor gaze și fluxul pe care-l pot asigura companiile americane sunt însă insuficiente. Înseamnă că, în Europa Centrală și de Vest, prețul energiei va exploda. Și va antrena, justificat sau nu economic, și prețul energiei livrate populației și societăților comerciale din România. Vor exploda prețurile în transporturi și în ceea ce privește toate produsele la baza cărora se află gazele naturale. Ca să nu mai vorbim despre transporturi. Antrenată sau nu într-un război clasic, Europa trece cu certitudine și în mod accelerat la o economie de război.
O altă enigmă este China. Vorbind despre energie, se pune o primă întrebare: este China pregătită să preia imediat toate cantitățile de gaze pe care Rusia nu le va mai livra dintr-un motiv sau altul către Europa? Dacă da, atunci aparent cel puțin, dincolo de întreg ansamblul de sancțiuni, Federația Rusă nu va suferi pagube economice imediate și considerabile. Dacă răspunsul este însă negativ, atunci Putin, în ciuda abilităților sale de mare jucător geostrategic, nu s-a pregătit să facă față cu succes și războiului economic care însoțește războiul clasic. Și va fi silit fie să cedeze, fie să escaladeze. În absența unui război fulger, care teoretic s-ar consuma în câteva zile, Vladimir Putin va fi silit de situația extrem de complexă pe care a creat-o să escaladeze. Cum Dumnezeu ar putea escalada altfel acest conflict, decât utilizând și arsenalul nuclear? Tocmai în speranța de a îngenunchea rapid Ucraina.
Aici este cheia. Rusia atacă cu un armament sofisticat, cu militari bine antrenați, dar totuși doar cu maximum 150.000 de luptători. Nu există estimări care să dea o cifră mai mare. Iar Ucraina poate desfășura în apărare un milion de luptători. Și se știe: atunci când ataci, trebuie să dispui în principiu de forțe mai numeroase decât atunci când te aperi. Ca să nu mai discutăm de consecințele pentru Federația Rusă ale unui război de gherilă urbană.
Prin urmare, soarta Europei, soarta Federației Ruse, soarta lumii în general este pusă în acest moment în mâna ucrainenilor. Vor da aceștia dovadă de suficientă bărbăție, de suficientă dârzenie, de eroismul necesar apărării acestui stat? Evaluările pe care le fac începând de astăzi analiștii politici din întreaga lume devin esențiale pentru a răspunde acestei întrebări cheie.(Sorin Roșca Stănescu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here