(Preluare Inpolitics):

Ar putea fi foarte interesant de aflat răspunsul la întrebarea ce investitori, români sau străini, s-ar încumeta să demareze exploatări de gaze în Marea Neagră într-o zonă devenit complet nesigură, cu Rusia ocupant al insulei Șerpilor și al întreg litoralului ucrainean, mergînd, poate, pînă la gurile Dunării. La fel de interesant ar fi însă și răspunsul la întrebarea: a știut Exxon încă din 2019 despre planurile de invazie ale lui Putin, acesta fiind motivul retragerii precipitate și de-a dreptul misterioase din afacerea gazelor românești?

Știrea ultimei perioade e că firma de stat Romgaz, valorînd cca.2,5 miliarde de euro, s-a angajat să preia participația gigantului american Exxon, contra 1,06 miliarde dolari, la perimetrul de exploatare a gazelor Neptun Deep, din Marea Neagră.

Problema e că nici pînă azi nu a devenit clar de ce au decis americanii atît de brusc să iasă din combinația cu noi, în 2019. Și nici cum s-a ajuns la valoarea de peste un miliard a părții lor din afacere.

Să o luăm metodic și concis.

Implicarea americanilor de la Exxon a fost un motiv de mare mîndrie pentru mai multe regimuri politice de la noi, începînd cu Traian Băsescu, cel care dădea asigurări acum un deceniu că prin 2015-2017 încep americanii să ne invadeze cu gazele maritime. Suntem în 2022 și aflăm că primele gaze vin – dacă vin! – abia din 2027.

Prezența Exxon în Marea Neagră era, oricum, entuziasmantă, ca o mare realizare a țării noastre. Și nu o dată s-a punctat faptul că respectiva prezență denotă securitatea zonei, ceea ce era logic. Nimeni nu se aruncă să facă business pe bani grei în zone incerte.

Entuziasmul a atins cote maxime în 2019.
În aprilie, ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, anunța că Exxon și partenerul OMV încep investițiile din Marea Neagră: „Cu offshore-ul devenim principalul furnizor de gaze al UE. Avem bogăție. Înțeleg că OMV-ul și americanii anunță săptămâna viitoare că încep investițiile. Noi deja lucrăm BRUA. Avem finanțarea pe Podișor – Tuzla, ca să legăm cu principală, știți că am cumpărat și compania din Republica Moldova” spunea Bădălău la TVR 1.

Un lucru e sigur: aproape pe tot parcursul anului 2019, cei de la Exxon au fost profund interesați și și-au manifestat repetat nerăbdarea vizavi de activitatea Transgaz și de construcția BRUA: cînd e gata??? Asta pentru că Exxon avea nevoie să știe din timp pe ce capacitate de transport se poate baza după demararea inerentă a exploatării.
Cam în aceeași perioadă, Ungaria presa administrația de la Washington, pe canale politico-diplomatice, să susțină proiectele Exxon din Marea Neagră, precum cel din cîmpul de gaze Domino-1.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto recunoștea că este în interesul Ungariei ca firmele să investească în exploatarea gazului, asfel încât Ungaria să aibă acces la această nouă sursă de energie.
Exploatarea Exxon era, în vară, și pe agenda discuțiilor dintre președinții Iohannis și Trump, la Casa Albă.
Asta, deși nori negri începeau să apară la orizont: pe piață se înmulțeau zvonurile că Exxon nu ar mai fi așa de sigură că vrea să înceapă activitatea în Marea Neagră.

Pe 1 octombrie venea o veste care nu putea ridica decît sprîncenele unor mari cunoscători ai domeniului: conducerea la vîrf a Exxon, cu CEO Darren Woods în frunte, antamase o întrevedere cu Vladimir Putin, la Moscova, pe teme de energie.

Reuters, transmițînd importanta știre, adaugă o informație de-a dreptul explozivă, amintind că ”Executivii din industria petrolului occidental vizitaseră Rusia înainte de anexarea Crimeei de către aceasta și înainte de episodul din estul Ucrainei”.

La cîteva săptămîni de la reuniunea de la Moscova, noul ministru al Energiei, Virgil Popescu anunța, sec, că Romgaz ar trebui să fie pregătit să intre în proiectul exploatării gazelor off-shore în locul americanilor:
„Dacă tot sunt zvonuri că Exxon vrea să se retragă, vrea să vândă, mi-aş dori ca Romgazul să fie pregătit să analizeze oportunitatea şi să intre în acest consorţiu.”

Confirmarea oficială a retragerii venea, pe 21 noiembrie, și de la directorul Romgaz, Adrian Volintiru: ”Am fost contactați de consultantul ExxonMobil care vrea să facă un exit total din acest proiect” spunea el.
Cam în aceeași perioadă, și cei de la Transgaz primeau cu stupefacție vestea că marele entuziasm al Exxon dispăruse peste noapte, și urma retragerea din business.
E foarte greu de crezut, în lumina acestor informații, că decizia finală a Exxon nu fusese influențată hotărîtor de întîlnirea cu Putin.

Nu se știe cu precizie forma în care americanii fuseseră preveniți, mai direct ori mai pe ocolite, de către liderul de la Kremlin de riscurile pe care și le asumă. Dar coincidența ar fi exagerat de mare ca anunțul oficial al guvernului României să fi survenit exact după discuția dintre Exxon și Putin.
Ca poveste de acoperire a retragerii, Exxon lansase în presa internațională teza că ar fi preconiza o retragere din mai multe businessuri europene, doar că nu toate s-au și confirmat, ceea ce întărește scenariul anterior.

Interesant de punctat e și alt aspect. În decembrie 2019, după o ședință a guvernului Orban în care se abordase chestiunea Exxon, s-a livrat informația că participația de 50% a Exxon în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră fusese evaluată de consultanții angajați compania americană la 250 de milioane de dolari.
Informația luase presa și mulți specialiști prin surprindere, pentru că în luna aprilie 2019 presa vorbea de 500 de milioane de dolari investiți de Exxon, iar în ultima parte a anului, de 750 de milioane.
Deocamdată, singura sumă reală și palpabilă e cea de 1,06 miliarde pe care o va plăti compania Romgaz pentru preluarea participației Exxon în perimetrul Neptun Deep.
Care e adevărul despre sumele vehiculate în 2019 nu vom ști, probabil, prea curînd.
La fel cum nu vom afla nici răspunsul la marea întrebare: au fost cei de la Exxon preveniți de Putin despre invazia din sudul Ucrainei încă din toamna lui 2019? 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here