(Preluare National – Claudia Marcu):

Odată cu ieșirea din sistem a unui reactor de la Cernavodă, care producea 700 MW energie, România a devenit importator net de energie, deși am intrat în sezonul cald și economia nu funcționează. Specialiștii susțin că închiderea capacităților de producție a făcut ca sistemul energetic național să devină total dependent de condițiile meteo.

Programată luna aceasta tocmai pentru că a venit sezonul cald, revizia anuală a reactorului 1 de la Cernavodă a dus la importuri de energie pentru acoperirea dezechilibrului. Importurile de energie sunt absolut nefirești în această perioadă, luând în calcul reducerea producției termo și, mai ales, pe fondul scăderii șocante a consumului, care arată oprirea economiei. Specialiștii din sector spun că România a ajuns total dependentă de condițiile meteo, care favorizează sau defavorizează hidro și eolienele.

”Se cunoaște ieșirea din sistem a 700 de MW, chiar dacă intrăm în sezonul cald. Dacă nu bate vântul, să producă eolienele, importăm energie. Cărbunele poate crește până la 1.200 de MW, pentru că au închis termocentralele. În iarnă am importat și 2.500 de MW pe zi, în perioadele de frig. Și acum, dacă nu plouă, ca să meargă Hidroelectrica la capacitate maximă, o să ajungem să importăm foarte mult și la vară. Iar la producția de energie din lacuri nu se poate merge la această capacitate mai mult de o săptămână, că scad lacurile. Noi, la ora actuală, suntem dependenți de vreme. Dacă nu plouă și dacă nu bate vântul nu avem energie și va trebui să creștem importurile enorm de mult. Până acum energia hidro și cea eoliană era un plus pentru sistemul energetic național, acum depindem de ele”, ne-a declarat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.

Fără capacități pe cărbune nu rezistăm

Sindicaliștii din sectorul energetic continuă să avertizeze că, fără capacități de producție pe cărbune, economia nu va rezista, iar creșterea uriașă a prețurilor la gaze și energie nu va putea fi stopată. Pe de altă parte, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, susține că o greșeală a Ministerului Energiei a fost că nu a negociat la UE standardele europene pentru un sistem neintegrat, cum este cel din România. ”Noi am liberalizat piața energiei electrice și am practicat standardele europene, dar Ministerul Energiei nu a negociat pe faptul că nu avem un sistem integrat, cum au toate celelalte țări europene, adică aceeași companie să producă și energie pe cărbune, și eoliană, și hidro. În Europa se face un preț mediu la toate acestea, iar apoi regula este să se vândă la prețul maximal. La noi, energia produsă pe cărbune, din cauza certificatelor verzi, este cea mai scumpă, iar prețul la eolian, la fotovoltaicele, la hidro, nucleară, este cel de la cărbune, adică prețul maximal, conform regulilor europene”, ne-a precizat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

Piață speculativă

Conducerea Cartel Alfa mai semnalează existența unei anomalii legislative care a dus la crearea unei piețe speculative, care permite firmelor să participe la licitații pentru cumpărarea de energie fără să pună niciun gaj, fără să-și asume nicio răspundere. ”Acum s-a licitat energie pentru ianuarie 2024 și prețul oferit de o firmă cu doi angajați era de 1.200 de lei Mw, în condițiile în care prețul pe piață este acum 700 de lei.  Firma a urmărit să ia o cantitate cât mai mare pentru ca apoi să-i oblige pe ceilalți să cumpere de la ea. Dar, dacă la 1 decembrie 2023, firma constată că nu are cui să vândă cu prețul respectiv, face o renunțare, obligând producătorul să vândă pe PZU, unde este foarte scump. Iar furnizorul nu plătește nicio penalitate. Practic, mecanismul de piață este speculativ la noi. Ministerul Energiei și ANRE-ul își pasează această problemă unul altuia. Acest lucru trebuia reglementat prin reguli clare, că nu lași piața așa, de capul ei”, a mai afirmat președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here