“Noile tehnologii și tehnologia 5g vor oferi un plus remarcabil în domeniul competitivității pe toate planurile, nu doar economică, ci și educație, partea administrativă și de servicii publice de calitate și transparente”

Rețele 5G, create pentru a oferi o gamă de oportunități statelor europene, în special în zona inovaţiei, vor schimba societatea într-un mod radical, consideră Dragoș PREDA, Secretar de stat pentru Comunicații, Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC).
Acesta spune că actuala criză a COVID 19 a dus la oportunitatea de a adopta aceste noi tehnologii: “S-a creat la nivelul întregii societăţi o emulație extraordinară, o sinteză a energiilor în jurul Guvernului, în jurul proiectelor de digitalizare”.
În opinia lui Dragoş Preda, inovațiile, în general, și – ca rezultat al acestora – implementarea în tehnologii, provoacă schimbări atât din punct de vedere cultural, cât și operational: “Pe aceste lucruri ar trebui să ne concentrăm, în paralel cu dimensiunea tehnică. Impactul disruptiv al inovaţiilor prin implementarea tehnologiilor inovative ar fi, în primul rând, în dimensiunea culturală şi este nevoie de o comunicare deschisă din partea noastră, a tuturor, din partea factorilor de decizie.
Referitor la schimbare, în general, şi la cea culturală, în particular, oamenii o percep ca o relație subtilă între pericol și oportunitate, așa cum s-a văzut și această criză a COVID 19. Cu cât schimbarea este mai mare, cu atât percepţia pericolului generat de către aceasta este mai mare.
Având în vedere atribuțiile pe care Ministerul le are în sfera comunicațiilor, precum și înţelegerea profundă a relaţiei biunivoce legată de inovare, schimbare culturală, respectiv oportunitate și pericol, considerăm că trebuie să conclucrăm cu celelalte instituţii implicate.
În acest moment, ANCOM este autoritatea care gestionează și monitorizează punerea în aplicare a liniilor directoare, iar Ministerul este autoritatea publică în domeniu care a preluat atribuţiile fostului minister MCSI și ne ocupăm de promovarea cadrului legislativ adecvat, astfel încât să permitem dezvoltarea armonioasă a infrastructurii și tehnologiilor moderne de comunicații, bazate pe principiul neutralității tehnologice și a menținerii mediului concurențial.
La nivelul MTIC elaborăm şi implementăm strategiile în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poștale. Urmează să dăm acest prim set de mecanisme până la data 15 mai pentru ca apoi în iunie să venim cu acest cadru la nivel national”.
Dragoş Preda susţine că UE a acordat o mare atenţie impactului pe care tehnologiile 5G urmează să le aibă asupra securităţii cibernetice, motiv pentru care, în 2019, a fost un vârf în elaborarea unor documente, cum este și cazul Strategiei Naţionale 5 G, care aveau ca rol să asigure o abordare unitară a acestui fenomen. În acest sens, la 26 martie 2019 a fost emisă recomandarea Comisiei Europene privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G prin care s-au făcut o serie de aprecieri asupra acestei problematici, fiind stabiliți pașii care urmau să fie făcuți la nivel european în vederea controlării fenomenului. Emiterea documentului s-a făcut la solicitarea Consiliului Europei, urmare a evidenţierii necesităţii de acţiune pe problematica tehnologiilor 5G.
Dragoş Preda spune: “Recomandarea CE evidenția că tehnologiile 5G reprezintă o prioritate pentru Strategia pieței unice digitale, adoptându-se un plan de acțiuni care să asigure un cadru de conectivitate a infrastructurii, necesar pentru transformarea digitală a Uniunii Europene.
Agenda digitală pentru guvernul Ludovic Orban este prioritară și se vede acest lucru prin intensitatea activităților în această dimensiune. Abordarea riscurilor de securitate cibernetică în rețelele 5G trebuie să țină seama atât de factori tehnici, cât și de altă natură.
Factorii tehnici pot include vulnerabilități de securitate care pot fi exploatate pentru a obține acces neautorizat la informaţii, precum spionajul cibernetic sau pentru alte scopuri rău-intenționate, respectiv atacatori care vizează perturbarea sau distrugerea sistemelor și a datelor. Totodată, trebuie să ținem cont de nevoia de educare a populației, gradul de «literacy» cum se mai vorbește în domeniu, privind noile tehnologii și abordarea acestora, înțelegerea mai bine la nivelul populației.
Un lucru foarte important pentru Uniunea Europeană și pentru toate aceste cadre naționale, în vederea adoptării a acestui «tool box» la nivel național este dimensiunea etică. Trebuie să facem o analiză profundă la nivel naţional din această perspectivă nu numai pentru dimensiunea 5G, dar şi a inteligenţei artificiale.
Avem nevoie de a proteja rețelele pe întreg ciclul de viață și necesitatea de a acoperi toate echipamentele relevante, inclusiv în proiectare, fazele de dezvoltare, achiziții, desfășurare, operare și întreținere a acestor rețele 5G. E vorba de o nouă tehnologie de telecomunicații, respectiv zona de interoperabilitate atâta de mult ridicată la fileu pe agenda publică în prezent ține de două dimensiuni – zona de telecomunicații, radiocomunicații și zona de guvernanță electronică.
Viitorul cadru european de certificare a securității cibernetice ar trebui să permită dezvoltarea de scheme de certificare a securității cibernetice pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor de echipamente și de software legate de 5G, mai spune Dragoş Preda, adăugând: “Dacă vorbim de cloud guvernamental, atunci trebuie să discutăm de cele trei dimensiuni ale cloudului – IaaS -Infrastructure as a Service, PaaS -Platform as a Service, SaaS-Software as a Service.
Toate instituţiile implicate – mie îmi place să le numesc statul de drept digital – trebuie să articuleze împreună cadrul achiziţiei, la nivelul statului român, a noilor tehnologii și a tehnologiei 5g care vor oferi un plus remarcabil în domeniul competitivității pe toate planurile, nu doar economică, ci și educație, partea administrativă și de servicii publice de calitate și transparente pentru întreaga societate, ne referim la democrație, așa cum ne-o dorim.
Pentru a sprijini această dezvoltare, este nevoie de o abordare unitară și de aceea UE a căutat să creeze un cadru adecvat pentru securitatea cibernetică a reţelelor 5G și au fost propuși o serie de pași în acest sens.
Statele membre au trebuit să evalueze riscurile de securitate cibernetică care afectează rețelele 5G la nivel național și să ia măsurile necesare de securitate. Totodată, instituţiile şi agenţiile relevante trebuie să dezvolte o evaluare a riscurilor care se bazează pe evaluări la nivel național și trebuie integrate cadrului UE.
Rolul Grupului de cooperare înființat în temeiul Directivei NIS este să identifice un posibil set comun de măsuri care trebuie luate pentru atenuarea acestor riscuri de securitate cibernetică legate de infrastructurile care stau la baza ecosistemului digital, în special al reţelelor 5G.
Statele și-au făcut evaluarea națională de risc pentru infrastructura 5G în iunie 2019. În baza acestei evaluări, Comisia a elaborat documentul New Coordinate Risk Assessment for Cybersecurity 5g Networks, un raport de nivel înalt aprobat în cadrul Grupului de cooperare și care a relevat amenințările și principalii vectori de amenințare, vulnerabilitățile și principalele scenarii de risc.
Trebuie să existe o zonă de prevenire, care înseamnă şi maturitatea unei societăți – atunci când previne și nu să ajungă să rezolve unele probleme. Acest lucru ne dorim și pentru statul român.
În paralel cu finalizarea acestui raport s-a început efectiv lucrul la «tool box». Urmează să punem și noi în dezbatere publică acest proiect, este un proces amplu care necesită un volum considerabil de muncă în cadrul work stream 5G și, desigur, avem în vedere adoptarea raportului Cybersecurity 5G Networks care a a fost prezentat în ianuarie 2020. CERT-Ro a fost unul din coordonatorii acestui grup, având un rol activ în pregătirea unei propuneri.
Statele membre trebuie să aplice prevederile acestor documente, urmând să coopereze cu Comisia pentru a evalua efectele până la 1 octombrie 2020 în vederea perfecționării mecanismelor propuse și urmând ulterior să adopte corecțiile necesare. În acest sens a fost distribuită și ultima variantă”.
Situația altor state europene în legătură cu amânarea licitaţiilor privind spectrul radio prevăzute pentru 5 G
În ultimul raport al Comisiei Telecom, statele membre au prezentat situația la nivel național în legătură cu amânarea licitaţiilor privind spectrul radio prevăzute pentru 5 G, în condiţiile generate de pandemia COVID, mai spune Dragoş Preda.
De exemplu, Irlanda a luat o serie de măsuri pentru a se asigura că este un spectru suficient alocat pentru a face față cererii crescute de capacitate datorată utilizării serviciilor online.
Polonia a luat mai multe măsuri naţionale, pe diferite paliere, a suspendat unele proceduri cu scopul de a permite operatorilor să se concentreze asupra problemelor operaționale. În urma decretării stării de urgenţă din Polonia, în martie, furnizarea de servicii esențiale a trebuit să fie garantată, inclusiv serviciile de comunicații electronice. În cele din urmă, Polonia a probat un set de măsuri pentru simplificarea și suspendarea anumitor obligații, a căror îndeplinire poate îngreuna sau poate face imposibilă realizarea obiectivelor prevăzute în decretul lege.
Spania a amânat procedura de licitație datorită măsurilor restrictive excepționale, Olanda va demara o licitație pentru spectrul radio la sfârşitul lunii iunie, Ungaria a informat că a finalizat licitaţiile pentru spectrul radio la 26 martie, Cehia anticipează amânări, la fel Danemarca unde licitațiile erau programate pentru sfârşitul acestui an, însă vor fi amânate.
Franța a lansat procedura de acordare a licențelor pentru utilizarea frecvenţelor 3,4-3,8 gigahertzi în zona metropolitană la sfârşitul anului 2019, iar toți cei patru operatori de rețea mobilă din Franţa au trimis oferte până la data de 25 februarie.
În Austria, o licitaţie pentru mai multe benzi de frecvenţă era programată în primul trimestru 2020. (Gabriela Muntean).