Exploziv: Scandal de spionaj. Citu, pe urmele lui Severin

(Preluare Inpolitics):

Un scandal de dată recentă care ar fi reclamat o mult mai mare agitație mediatică în jurul premierului se va reaprinde în zilele care urmează, conform informațiilor intrate în posesia noastră, fix înaintea ședinței CSAT de pe 25 august. Un scandal care reproduce la o scară încă mai mare legendarul, de acum, scandal ”lista lui Severin” din 1997, care a dus la căderea ministrului de Externe al României.

Prezent, pe 31 iulie, la conferința județeană a PNL Tulcea, premierul Florin Cîţu (în imagine, alături de dobermanul pe care a vrut să îl plimbe prin parlamentul României acum cîțiva ani) i-a felicitat, sâmbătă, în timpul Conferinţei judeţene a PNL, pe liberalii din Tulcea pentru că nu i-au mai permis unui senator tulcean să reintre în Parlament, scăpând astfel țara de „un spion rus”.

„Aţi salvat România, aţi scos din Parlamentul României un om care făcea foarte mult rău, un senator din Tulcea, şi l-aţi redat sectorului privat. Acolo face rău poate, dar unei singure companii şi va pierde, dar felicitări! Aţi salvat România de un spion rus şi vă felicit pentru asta”, a declarat Cîţu.

Florin Cîțu nu l-a nominalizat cu acel prilej pe spionul rus, dar a făcut-o în zeci de alte ocazii: e vorba de fostul senator PSD de Tulcea Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanțe în guvernele Ponta și Dăncilă, și ministru al Fondurilor Europene în guvernul aceluiași Ponta, și care a ratat în decembrie un nou mandat.

Contul de Facebook al premierului este plin, în ultimii ani, de acuzații directe de spionaj în favoarea Rusiei la adresa lui Teodorovici.

În principiu, acesta a tratat cu indulgență, în timp, gravele acuzații ale lui Cîțu, numai că ieșirea sa în public, la o manifestare politică, de astă dată, a pus capac.
Conform unor surse apropiate fostului ministru, acesta va depune în zilele următoare, înaintea ședinței CSAT de miercuri, o plîngere penală împotriva prim-ministrului, ca și o acțiune civilă cu solicitare de despăgubiri.

Plîngerea penală se va baza, cel mai probabil, pe art.404 din Codul penal, care stipulează:

”Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Să o luăm metodic.

Prim-ministrul unei țări membre NATO, acuză public un fost senator de Tulcea că e spion rus, după ce, ani de zile, l-a acuzat similar pe Facebook de același lucru. Dacă, prin absurd să zicem, fostul senator de Tulcea invocat de Cîțu nu ar fi fostul senator de Tulcea Orlando Teodorovici, am avea un caz halucinant, în care doi spioni ruși distincți ajung în parlament în același județ în același mandat și numai Cîțu află lucrurile astea, nu și serviciile secrete.
Evident că nici de glumă nu e bun asemenea scenariu.

Ca un premier să acuze în mod complet nepamfletar un fost ministru de Finanțe și senator al României de spionaj pentru Rusia înseamnă devoalarea uneia dintre cele mai grave breșe de securitate care se pot imagina. Altfel spus, informațiile despre caracterul de spion al lui Teodorovici sunt menite să zguduie din temelii siguranța națională. Cîțu oferă și informații extrem de concrete, scriind, în iulie 2019, despre cum ar fi șters Kremlinul o datorie de 1,5 miliarde dolari a Cubei catre România folosindu-se de ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici. Oricum ar fi, accesul nelimitat al Kremlinului la datele financiare ale României prin spionul fesebist din fruntea Finanțelor e infinit de grav.
Dacă acuzațiile aveau cea mai măruntă bază reală, serviciile secrete, poliția și parchetul ar fi fost obligate să demareze imediat anchete de nivel înalt. În absența acestora anchete – despre care nu există vreo informație oficială – înseamnă că Florin Cîțu a difuzat informații false în mod repetat, ani de zile, ceea ce exclude caracterul neintenționat.

Cît de gravă ar putea fi fapta premierului?
Nu trebuie decît să ne amintim un caz similar, dacă nu cumva mai puțin grav.

În 1997, ministrul de Externe al României, Adrian Severin, a relatat într-un interviu și
într-o conferință de presă despre faptul că doi-trei directori de ziar și doi-trei șefi de partide ar fi agenți ai unor puteri străine. „Vreo 2-3 directori ai unor cotidiane de mare tiraj sînt agenţi ai unor servicii străine şi vreo doi şefi de partid celebri sînt, şi ei, agenţi străini bine finanţaţi din afară” suna formularea ministrului.

Severin nu a dat niciun nume, nici vreun indiciu suplimentar, ceea ce făcea acuzațiile destul de difuze, dat fiind numărul mare de ziare și partide din acea vreme.

Și totuși, a fost taifun în România.

Parchetul General, Ministerul Justiţiei, Guvernul au comunicat oficial că nu au știință de informațiile lui Adrian Severin. SIE şi SRI au anunţat că nu i-au furnizat ministrului de externe date care să genereze asemenea declaraţii. Între marile reproșuri aduse lui Severin s-a numărat faptul că el se adresase direct opiniei publice, fără să informeze autorităţile statului despre „lista spionilor”.
Premierul Victor Ciorbea a comentat că Severin trebuie să-şi asume întreaga răspundere, iar politicienii din tot spectrul au fost de părere că scandalul Severin atrage repercusiuni negative asupra diplomaţiei române. Aproape în unanimitate, politicienii i-au cerut lui Severin să-şi dea demisia din Guvern sau chiar să se retragă de pe scena politică, invocată fiind inclusiv încălcarea codului diplomatic şi a siguranţei naţionale.

Preşedintele Constantinescu a dispus SIE şi SRI să cerceteze urgent dovezile și să prezinte un raport oficial. „Dacă acuzaţiile se vor dovedi reale în totalitate sau parţial, CSAT va continua investigaţiile şi va lua măsurile necesare pentru crearea unui climat de siguranţă şi încredere faţă de autorităţi”, a spus președintele României, într-o ieșire televizată.

În decembrie, preşedintele Constantinescu a convocat CSAT, pe agenda întîlnirii figurînd şi prezentarea concluziilor formulate de SIE şi SRI. Care nu găsiseră nimic.

La vremea respectivă, specialiștii punctau că, potrivit Codului Penal, persoanele care s-ar fi făcut vinovate de acuzaţiile lui Severin intrau sub incidenţa trădării de ţară, pedepsită cu închisoare pe viaţă sau de 15-25 de ani.

CSAT a constatat că nu există dovezi în scandalul spionilor, iar cîteva zile mai tîrziu, Adrian Severin a demisionat din guvern. Cîteva luni mai tîrziu, el a fost exclus și din PD, acuzat fiind de repetate ieșiri publice păgubitoare la adresa imaginii partidului.

Afirmațiile privind Teodorovici-spion rus ale premierului Florin Cîțu sunt mult mai grave, în opinia noastră, decît cele ale lui Severin.
În Strategia Națională de Apărare lansată anul trecut, de către administrația prezidențială, Rusia este prezentată, în premieră după al doilea război mondial, drept prezumtiv inamic.

O mențiune care agravează exponențial acuzațiile premierului în exercițiu Florin Cîțu.
Indiferent cine ar fi cei acuzați de el de spionaj, Orlando Tedorovici sau un alt demnitar, premierul are obligația să detalieze faptele și să furnizeze dovezi.
Întrucît nicio autoritate a statului, începînd cu președintele, nu a catadicsit pînă acum să aibă măcar o brumă de reacție la acuzațiile lui Cîțu, rămîne parchetului să instrumenteze cauza la sesizarea pe care fostul ministru o va depune în zilele care urmează.