𝑪𝒆 𝒂𝒓 𝒇𝒊 𝒑𝒖𝒕𝒖𝒕 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝑰𝒐𝒂𝒏𝒂 𝑴𝒊𝒉ă𝒊𝒍ă 𝒔𝒊 𝒄𝒆 (𝒊-)𝒂 𝒊𝒆ș𝒊𝒕…
Ar fi putut spune că are de gând să genereze o nouă politică sanitară, orientată mai mult spre o bună stare de sănătate a populației decât spre supraviețuire.
Că actualul sistem de sănătate, izvorât dintr-o filosofie politică sovietică, este nefuncțional, indiferent de câți bani bagi în el sau de ce fel de criterii și concursuri așezi.
Că dorește să obțină sprijinul politic al colegilor de coaliție dar și pe cel al opoziției, pentru a reforma din temelie sistemul de sănătate.
Că politica economică a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază eficiența economică a acestuia, singura formulă prin care poate trece de la subdezvoltare la performanță.
Că în programul de guvernare, document politic ce stă la baza oricărui act al guvernului precum și al eforturilor comune ale coaliției politice ce l-a generat, există un capitol numit ”Politici în domeniul sănătății”, pe care are de gând să-l ducă la îndeplinire, conform votului politic în urma căruia USR este la guvernare, Dan Barna vicepremier iar domnia sa ministresă.
Doamna ministru ne-a spus că vrea… 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒…
Doamnă, marii pași înainte făcuți de societatea umană s-au făcut plecând de la ”prima dintre științe”, ”politica”, așa cum a numit-o Aristotel.
Omenirea a ajuns în Cosmos prin viziune politică; Uniunea Europeană a fost proiectată de politicieni, nu de contabili; Existența femeilor în funcții publice se datorează eforturilor politice de emancipare socială; Declarația Universală a Drepturilor Omului reprezintă un document fundamental politic, nu o procedură funcționărească. Numiți o mare realizare a omenirii și am să vă arăt politicianul de geniu care a făcut-o posibilă.
Robert Schuman, părinte al Uniunii Europene, spunea că principalii inamici ai proiectului european, așa cum îi intuia el, ca om politic ce desena cel mai îndrăzneț proiect european al tuturor timpurilor, sunt bolșevicii (așa se numeau adepții lui Marx la acea vreme) și birocrații (tehnocrații de azi). Marxiștii și tehnocrații, doamnă.
Aș fi vrut să văd un ministru al sănătății capabil de viziune politică. Aș fi vrut un ministru ce are abilitatea și puterea de a face ca această viziune politică să devină realitate.
Ce am văzut? Am văzut un ministru hotărât să se apuce funcționărește de treabă:
- Să organizeze concursuri corecte de angajare a managerilor de spitale… spitale subfinanțate ce primesc bani cu țârâita dintr-un buget de subzistență;
- Să reorganizeze pe temeiuri de profesionalism DSP-urile, entități lipsite de noimă și atribuții reale sau realizabile;
- Să atragă fonduri europene pentru investiții în sistemul de sănătate, adică să pună oiști electronice la căruța o obosită, trasă de bieții medici cărora le va pune ochelari de cai Polaroid, să nu-i mai sperie realitatea cruntă a sistemului pentru care lucrează.
Doamna ministru ne-a spus: ” 𝐿-𝑎𝑚 î𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑡 𝑝𝑒 𝑉𝑜𝑖𝑐𝑢𝑙𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑑𝑎𝑐ă 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑒 𝑐ă 𝑣𝑜𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑣𝑖𝑒ț𝑢𝑖”. Vă referiți la supraviețuire politică, doamnă, nu-i așa?
Dacă vă doriți asta, mai întâi trebuie să aveți ”viață” politică în dumneavoastră.
Să schimbați, adică, sistemul de finanțare a actului medical. Să transformați Casa Națională de Asigurări de Sănătate într-un asigurator dintr-o listă de alți asiguratori de sănătate și să ne dați dreptul de a alege între cei cărora le încredințăm bani, lună de lună, pentru a avea grijă de plata serviciilor medicale de care vom avea vreodată, la necaz, nevoie. Să desființați inutilele DSP. Să atrageți fonduri europene pentru a investi în cercetare medicală, în laboratoare, în instrumente reale de menținere și control a sănătății publice. Lăsați spitalele în seama investitorilor. Asigurați-le sursa corectă de finanțare a serviciilor medicale și de restul se vor ocupa singuri.
Nu ajutați vechiul sistem să trăiască. Ajutați-l pe cel nou să se nască!
Faceți asta și veți trăi, nu veți supraviețui.
Sunt medici care au ales calea meseriei. O parte din ei rămân în istorie, ca mari specialiști ai domeniului lor.
Dumneavoastră ați ales să fiți ministru. Nu vă propuneți să depolitizați, ci faceți politică! Acea parte a politicii care nu încape pe lozinci.
Și nu uitați, Marx dăunează grav sănătății!
