Caracatita coordonata de secretarul general al MINISTERULUI MEDIULUI, plantat in minister dupa o aterizare fortata, in ianuarie 2017, venind, dirijat, din ce functii? Ce functii credeti ca a indeplinit acest elegant personaj? Secretar general al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul si Director juridic al DLAF.
Dulceata Teodor este finul stimabilei Norica Nicolai, cu care se lauda, peste tot.
Distinsa doamna politician-procuror a stat si a ramas langa Calin Anton Popescu Tariceanu si, din anumite surse jurnalistice, l-a promovat pe finul Dulceata si pe sotia acestuia Mihaela Dulceata, modest avocat, in directia accesarii si recomandarii acestora, in sectorul juridic, secretarul general al Ministerului Mediului obtinand, cu greutate, licenta Universitatii Transilvania din Brasov, ulterior absolvind, tot cu ajutaor, chiar si un program de masterat, in materie de drept comunitar al afacerilor, spunem noi drept clandestin & ilegal, cu sprijin conferit si acordat, discret, de prietenul si colegul, avocat si rector al UNIVERSITATII TRANSILVANIA Brasov, profesorul Ioan Adam, cercetat, retinut, arestat de DNA si condamnat, pentru fapte de coruptie.
Incurcate sunt caile Domnului, in privinta legaturilor cu Lumea subterana si mafiota a dlui Dulceata Teodor, zis TEO, in mediile politice, economice si cele speciale, asa cum se lauda, SG-ul ministerului, peste tot.
Este nedezlipit de “auto-recomandatul inalt ofiter de comanda”, psedudo-pensionar-(ne)angajat al Administratiei Prezidentiale, Sandu Cosac, recomandat tot pe filierele nasei sale, pe care ar fi avut-o in legatura operativa.
Conexiunea cu afacerile dubioase, clandestine cu puternice intrepatrunderi mafiote, cu grupurile de infractori internationali, care opereaza gropile de gunoaie si rampele ecologice, este asigurata, permanent, prin Sandu Cosac, un pensionar care genereaza support clandesin, prin trafic de influenta si care gestioneaza informatiile primite ilegal, prin anumite canale securizate dar si direct, de la Dulceata, care I le divulga si care au caracter de secret de serviciu, in scop privat, exercitand inalta influenta politica, prin dispozitivele Noricai Nicolai, pe anumite filiere politico-militare.
N.N. a fost semnalata cu dese deplasari discrete si clandestine in zona Prahova, in retrasa locatie apartinand domnului Cornel Dinicu: Ferma Dacilor.
Conform surselor noastre, Norica Nicolai este o apropiata a lui Dinicu si din inalta sa pozitie politica detinuta, a asigurat sprijin si in actiunile in forta, prin care acest domn a sechestrat chiar si cisterne cu produse petroliere. Cazurile in care Cornel Dinicu, gazda si prietenul Noricai Nicolai a actionat in operatiuni interne si externe violente, sunt cunoscute de ofiterii politiei judetene si nu numai. Astazi, domnul Dinicu Cornel este un prosper si veritabil om de afaceri, prieten cu doamna Nicolai Norica.
Din inaltele pozitii detinute, doamna Nicolai a asigurat si asigura, in continuare, support pentru personajele in speta, cazul DULCEATA Teodor TEO fiind, de acum incolo, consacrat pe culoarele ministerului, institutie in care colegii si subalternii acestui impus secretar general continua sa se intrebe de unde detine si cum obtine SG-ul atatea bunuri, la vedere: ceasuri, obiecte personale si de lux, imbracaminte, cosmetice, mijloace auto, deplasari, excursii, bonusuri si vacante in Romania si, in special, in strainatate, tot felul de castiguri imediate si avantaje financiare si materiale etc.
Numai unul din ceasurile purtate de SG-ul ministerului costa 25.ooo €.
Conform unor surse, are o colectie de obiecte de podoaba si, in special, ceasuri, a caror valoare depasese cateva sute de mii de euro si care este nedeclarata.
De unde provin banii si cadourile? Raspuns: din afacerile intreprinse cu grupurile mafiote, impreuna cu exilatul director APM Buzau, Florin Diaconu, care participa, activ, in planurile infractorilor mafioti, ajutand aceste grupuri, in afaceri ilegale de petrol, decontanminari, ecologizare, gestionare de deseuri urbane, menajere, orasenesti, blocarea concurentei acestora, prin aplicarea unor masuri abusive si ilegale, controlate si dirijate, pe filierele de decizie, Nicolai-Dulceata-Cosac, prin trafic de influenta etc.
De unde are mijloace financiare Dl Dulceata sa mearga la Zaga Zaga, in renumitele statiuni europene din Italia, Austria si Elvetia, in Grecia, alaturi chiar si de Florin Diaconu. Dar domnul Florin, cum a efectuat deplasarea, recenta, in SUA?
Va rugam sa observati, in continuare, inainte de concluziile finale, cu privire la caracatita mafiota DULCEATA, situatia, la zi, oficiala, din perspectiva analizelor de mediu inconjurator, gestionat, atat de bine, de acest grupinfractional organizat:
Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu există o discrepanță semnificativă între estul Europei și vestul Europei în ceea ce privește decesele imputabile mediului înconjurător. Astfel, în România un deces din cinci este legat de poluare, în timp ce cea mai mică pondere a deceselor cauzate de condițiile de mediu se înregistrează în Suedia și Danemarca (10%).
Agenția a identificat mai întâi factorii de risc și bolile cauzate sau agravate de aceștia.
Se observă incidența mare a încălzirii cu combustie în interior (sobe, centrale termice) asupra astmului, bolilor pulmonare și a celor cardio-vasculare. Dar, de departe, cea mai frecventă boală cauzată de poluare este cancerul.
Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu, în aproximativ 10% dintre orașe, inclusiv orașele din România și Italia, peste 20% dintre oameni nu aveau spații verzi în apropierea locuinței, în timp ce într-un un sfert dintre orașele examinate, inclusiv Glasgow, Madrid, Praga, Stockholm, Torino și Viena, 98% din populațiile urbane aveau zone verzi la câțiva pași.
În ceea ce privește expunerea la zgomot, Agenția Europeană a Mediului constată că aceasta variază în funcție de factorii locali. Astfel, în Croația, Grecia, Polonia și România, persoanele cu risc de sărăcie erau mai puțin susceptibile de a fi supuse zgomotului din partea vecinilor sau a zgomotului stradal decât populația generală, pentru că o pondere ridicată a acestor persoane locuiesc în zonele rurale. În schimb, în țările în care sărăcia este mai concentrată în orașe, precum Belgia, Germania și Franța, cei cu risc de sărăcie raportează niveluri mai ridicate de zgomot din stradă sau de la vecini.
Agenția remarcă faptul că etnia romă este mai expusă riscurilor de mediu, menționând faptul că 68% dintre membrii acesteia din România nu au acces la apă curentă, dublu față de comunitățile de romi din Croația și Ungaria.
În România, eforturile de combatere a crizei poluării cu plastic sunt mai degrabă minore, fragmentate, și ignoră, în general, consecințele extrem de nocive pe care atât noi, cât și mediul înconjurător, trebuie să le suportăm zi de zi.
Potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050. Este de la sine înțeles că sistemele de reciclare nu pot să țină pasul cu acest volum uriaș. Însă ce se întâmplă cu deșeurile din plastic colectate, dar nereciclate, în ultimă instanță? În nicio țară nu se reciclează eficient toate ambalajele din plastic, așa că, în mare parte, acest material “cu valoare redusă” e aruncat la gropile de gunoi, ars în incineratoare care emit gaze cu efect de seră și poluanți în aer, sau e abandonat în mod neglijent. Covârșitoarea majoritate a întregului plastic produs vreodată la nivel mondial a fost răspândită în mediul înconjurător – 12% din plastic a fost incinerat și 70% dus la gropile de gunoi sau aruncat direct în natură.
Pentru a ieși din cercul vicios al unei economii încă liniare, a limita epuizarea resurselor și a reduce deșeurile generate, a fost lansat, la nivelul Uniunii Europene, conceptul de economie circulară, adică extinderea ciclului de viață al unui produs prin reutilizarea, repararea și reciclarea părților componente, pentru a atinge idealul de “zero deșeuri.” Această inițiativă este reprezentată de Directiva cadru privind gestionarea deșeurilor, care impune statelor membre să atingă anumite ținte de reciclare a deșeurilor, și anume 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035.
Din nefericire, România se numără printre cele 14 țări membre ale UE care riscă să nu poată îndeplini ținta de reciclare a deșeurilor de 50% în 2020. Din analiza Comisiei Europene reiese că principalele cauze ale problemei sunt legate de faptul că:
Procesul de colectare selectivă a deșeurilor nu este implementat suficient
Nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcționarea deșeurilor către reciclare. România reciclează doar 13% din deșeuri, iar rata de eliminare a deșeurilor prin depozitare finală la rampele ecologice este de 69%, printre cele mai ridicate din Europa.
Schemele privind răspunderea extinsă a producătorului în ceea ce privește ambalajele nu sunt eficiente și nu au capacitatea de a acoperi costurile colectării selective
Nu există o infrastructură de susținere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetățenilor în acest proces
Chiar dacă reciclarea nu se poate substitui nevoii de a reduce considerabil cantitatea de ambalaje de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic, ea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic. Chiar și așa, este evident că România nu și-a onorat promisiunile nici măcar în acest sector. Nu este suficient să existe prevederi legislative, ele trebuie să aibă și aplicabilitate practică pentru toți actorii implicați. La fel de important este ca măsurile să fie abordate în ansamblu, ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătățite și ca noile sisteme create să fie funcționale și instituite și la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Problema trebuie rezolvată, în primul rând, la sursă. Producătorii și comercianții trebuie să reducă treptat și apoi să renunțe la producția ambalajelor din plastic de unică folosință și să investească prioritar în sisteme reutilizabile, venind astfel în întâmpinarea noastră, a cetățenilor, în eforturile de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății noastre și a mediului; în același timp, trebuie să revizuiască politicile stabilite de asociațiile cu care colaborează și să se asigure că acestea funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice.
Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului, să comunice în mod transparent și să creeze un cadru legal favorabil în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate.
Oare, ar putea explica, Teodor Dulceata sau nasa sa, doamna Nicolai Norica, legaturile cu domnul Nelu Iordache? Pentru ca noi stim, detalii… picante.
Daca nu o vor explica, o vom face, cu siguranta, noi, in curand. Si vom detalia, pentru stimabilii nostri cititori, aspect de interes, despre intalnirile si intelegerile acestuia cu grupurile si structurile mafiote din mediile economice si politice centrale si judetene, ca de altfel si nivelul redus al cunostintelor, in materie, ale secretarului general al ministerului, care se indestueaza, astfel, din banii statului, beneficiind de rangurile si puterea functiei, alaturi de sprijinul consecvent acordat, acesta fiind recunsocut ca un slab angajat si a carui autoritate este pusa la indoiala, in continuare, de colegii sai. Intersant este ce atitudine si, concret, ce masuri, vor dispune ministrul Costel Alexe si, in special, domnul Mircea Fechet, secretarul de stat, care a fost iesit, cateva zile, in aceasta perioada, din activitate, in interes personal, degajand zona calda de conflicte de mediu, sub pretextul obtinerii catorva zile libere, de concediu, pentru ca noi avem in vedere ceea ce va urma si care il priveste pe domnul Dulceata Teodor TEO, precizand faptul ca ministerul ar trebui sa se disocieze de acest personaj toxic, care saboteaza, intrutotul politicile ministerului si continua sa expuna Romania, unor situatii grave, pe plan international, prin penalitati, procese pierdute in tara, cu diferite entitarti, organizatii si institutii romanesti si straine, exemplificand, acum, doar cazul OMV, la Tribunalul de la Paris, si care, datorita actelor mafiote in care este implicat, aspect cunosocut de conducerea Agentiei Europene pentru Mediu, expune si implica Romania unei noi proceduri de infringement.
Prin faptele grupului mafiot Dulceata Teodor et Co, Romania trebuie sa achite peste 100 milioane €, iar efectele curg, in continuare, Romania este monitorizata in materie de mediu, nerespectarea legii, incalcari ale legislatiei de mediu, exercitarea si efectuarea unor acte si comiterea, in grupuri organizate si in forme superioare continuate, de fapte infractionale, de la cel mai inalt nivel, pozitie de unde aceste operatiuni clandestine, oculte si ilegale sunt asigurate si securizate de Dulceata Teodor, care primeste sume in bani, avantaje si bunuri.
In continuare, prezentam, la zi, situatia in speta, din perspectiva, in lucru, a acestor entitati europene, care cunosc, in fond, cazul Dulceata si care, in perioada urmatoare, vor declansa proceduri sanctionatorii aspre, ferme si autoritare, impotriva Romaniei, deja atrasa intr-un scandal international, pe filiera Dulceata Teodor-Florin Diaconu:
Pe filierele oculte, dirijate de sotii Dulceata Mihaela-avocat si sotul acesteia, Dulceata Teodor, inalt functionar al guvernului, Secretarul General al Ministerului Mediului din Romania, sprijiniti din umbra, de ofiterul-pensionar Sandu Cosac, care au actionat, direct si nemijlocit, impotriva intereselor tarii, furnizand anumitor reprezentanti ai unor companii partenere care actioneaza in sectorul energetic & petrol si gaze, furnizand date, informatii, acte si documente cu caracter special, dirijand producerea de acte si documente, structura subterana in speta a mai obtinut, inca o victorie, dupa ce, in prealabil, reusise sa destructureze, semnificativ, sectorul de mediu national.
Astfel, Tribunalul de la Paris a solicitat Ministerului Mediului din România să ramburseze austriecilor de la Petrom 288 mil. Lei, fara penalitati, sau alte cheltuieli.
OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bucureşti, arată că în data de 9 iulie 2020, Tribunalul Arbitral a emis decizia finală în arbitrajul iniţiat de OMV la Camera Internaţională de Comerţ de la Paris împotriva Ministerului Mediului din România, cu privire la anumite notificări de pretenţii neplătite de către Ministerul Mediului pentru costurile suportate de OMV Petrom cu privire la lucrări de dezafectare de sonde şi de refacere a mediului.
„Tribunalul arbitral a solicitat Ministerului Mediului să ramburseze OMV Petrom S.A. suma de 287,62 mil lei (aproape întreaga suma solicitată iniţial) şi dobânda aferentă. Impactul deciziei este reflectat în rezultatele pentru T2/20 şi se referă în principal la recunoaşterea unui venit din dobânzi în rezultatul financiar net”, se arată în raportul trimestrial al Petrom publicat la bursă.
Actiunile grupului mafiot in speta, care a penetrat structurile specific guvernamentale si nu numai, au legaturi si ramificatii extinse si se conjuga, continuu, rostogolind operatiuni financiare majore, fiind sprijiniti, pe toate canalele, de corporatiile energetic, care actioneaza, cu lejeritate, nerespectand legislatia de protectia mediului, asigurarea unor programe ecologice generate de activitatile sectorului poluator de “petrol si gaze”, neefectuand actele de control, la agentii poluatori in cauza, neaplivand sanctiuni si, totodata, neimplementand planuri si masuri de dirijare si asigurare a unor sisteme de protectie a mediului inconjurator, ba chiar inchid ochii, permitand unor grupuri sa actioneze dupa propiile interese. In atari situatii, Statul Roman pierde continuu si sistematic, prin actiunile si deciziile acestor grupuri mafiote.
Ce primesc, in schimb, acesti asa-zisi functionari de stat si cetateni romani? Desigur ca consistente sume in bani si alte avantaje, de genul excursiilor in spatii straine, vacante de lux in zone si tari exotice renumite, bunuri si valori etc.
Incepem seria noastra, noua, de dezvaluiri, dupa arestarea unui prim membru al grupului de crima organizata de la Bacau, directorul general al Apelor Romane Victor Sandu, implicat in structura mafiota care pana si pe celebra Cosa Nostra a impresionat-o avand in vedere noua dimensiune la care se lucreaza, in Romania si in care celebra structura italiana, desi opereaza, de multi ani, in tara noastra, nu a reusit sa se impuna, asa cum si-ar fi dorit, in sectorul “Gunoaie-lor”.
Domnul Victor Sandu, din serva, a primit 1 milion de euro, doar intr-o simpla actiune.
Punctam doar filiera operativa EAST WIND FARM, care este gestionata, asigurata, coordonata si integrata de avocat Mihaela Dulceata, de data aceasta personajul in speta jucand un alt rol, dincolo de proiectele dezvoltate de grupul sau de expertiza, in Cluj.
In acest rol multiplu, sotia secretarului general al Ministerului Mediului, din pozitia detinuta la FPPG ( FEDERATIA PATRONATELOR DIN PETROL SI GAZE ), din contul privat medulceata@gmail.com, actioneaza sistematic si subversiv, in directia generarii de interese favorabile strategiilor grupului mafiot prezentat, dar si, in special, impotriva unor functionari de stat care, inca, prin minister si anumite entitati romanesti, continua sa isi faca datoria.
DECI, RAZBOIUL E DESCHIS SI A CAPATAT NOI FORME SI ORIZONTURI.
Prin aceste metode si tehnici, dimensionate de un intreg spectru de mijloace si procedee utilizate, in mod adaptat, primind sprijin conferit de dispozitivele coordOnate, in mod mafiot de acest Sandu Cosac si altii, s-a reusit cea mai mare lovitura data Romaniei:
Romania, prim ministerul mediului, care, de la nivelul lui Dulceata Teodor a blocat toate procedurile de mediu, in legatura cu grupul descris anterior, trebuie sa plateasca acestei companii, suma de aprox 70 milioane euro.
Si nu din anumite greseli, erori asumate sau neasumate, invocate sau nu, de cadrul legislativ international, nealinierea sistemelor de legislatii etc, ci ca rezultat direct si efect nemijlocit al actiunilor grupului Cosac Sandu & familia Teodor si Mihaela Dulceata.
Deci, Romania a pierdut si pierde, in continuare, pe toate planurile.
Interesante ar fi, pentru sistemul de siguranta si securitate al statului, legatura av Mihaela Dulceata cu TUDOR BORA, director public affairs in cadrul companiei Petrom, persoana de sprijin.
Din operarea acestor actiuni, pe filierele Cosac – Dulceata, Romania se va plasa intr-un nou scenariu defavorabil, la nivel international-european, mai mult decat posibil, de confruntare cu o noua procedura de infringement. Astfel, Guvernul Romaniei, va fi luat, din nou, pe neasteptate, pe nepregatite. Sa speram ca, de aceasta data, atat executivul roman, cat si institutiile, vor initia, derula, si asigura, preventia in speta.
Vom continua.
