Poate cei de la ICCJ vor raspunde public la urmatoarele intrebari:
Cand si in baza carui document/act normativ (enuntati norma juridica cu putere de lege si textul articolului respectiv) a primit PRESEDINTELE ICCJ si JUDECATORII ANUME DESEMNATI din cadrul ICCJ capacitatea de a atribui documentelor proprii emise/elaborate in activitatea judiciara clasa de secretizare „SECRET DE STAT”, precum si nivelul de secretizare “SECRET”, „STRICT SECRET” si/sau „STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA”, respectiv capacitatea de declasifcare a acestor categorii de documente/informatii clasifificate “secret de stat”, dat fiind ca, potrivit legii speciale recte Legea nr.182/2002, orice declasificare pentru aceste nivele de secretizare anterior mentionate este necesara emiterea unei Hotarari de Guvern, conform si Deciziei CCR nr.74.2019.
Mentionam in acest sens ca potrivit Legii nr.182/2002, sunt mentionate clasele de secretizare si nivelurile de secretizare:
In sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulaţie;
b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţionala, care, datorită nivelurilor de importanta si consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;
d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala si apărarea tarii;
e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:
– strict secret de importanta deosebita -informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;
– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;
– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;
De asemenea, mentionam faptul ca prin art. 17 din Legea 182/2002, se precizeaza:
„In categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum si activităţile in legătura cu realizarea si folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie si apărare a obiectivelor, sectoarelor si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate acestora;
e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicaţii si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfasurata de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii si siguranţa naţionala;
g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat.
i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale si minereuri rare, preţioase, disperse si radioactive, precum si datele si informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice si investiţiile care au legătura cu siguranţa naţionala ori cu apărarea naţionala sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afară celor fundamentale, precum si programele pentru protecţia si securitatea materialelor si a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României si elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum si
imprimarea si tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile si activităţile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum si informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, fata de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul roman si -a asumat obligaţia de protecţie.”
Dupa cum se observa documente/informatii din domeniul judiciar nu fac parte din enumerarea limitativa anterior mentionata, sens in care cum este posibil legal ca documente emanate de magistrati sa fie clasificate in clasa de secretizare “secret de stat”?
Totodata, art 19 din aceeasi lege 182/2002, mentioneaza:
Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:
a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Preşedintele României;
2. preşedintele Senatului si preşedintele Camerei Deputaţilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul -ministru;
5. membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;
7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;
8. directorul Serviciului de Protecţie si Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
10. secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputaţilor;
11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;
12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul -ministru;
b) pentru informaţiile strict secrete-împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum si funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informaţiile secrete-împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) si b), precum si funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
Care este lista documentelor clasificate elaborate la nivelul ICCJ si a tuturor instantelor de judecata inferiore acesteia, liste aprobate prin Hotarare a Guvernului, conform prevederilor Legii nr.182/2002?
Numarul si data acestei HG, respectiv cine sunt semnatarii avand in vedere ca numarul si subiectul unei astfel de HG, nu pot fi secrete pentru public intrucat ar trebui sa fie cel putin opozabile in situatia existentei unui litigiu, chiar daca textul acesteia este clasificat si nu poate fi accesibil publicului?
De altfel, referiri la documente clasificate (numar, data si subiectul de referinta al actului respectiv) se regasesc public in toate domeniile de activitate ale statului, inclusiv HCSAT clasificate ce sunt publicate pe site-ul de profil.
A FOST IMPUTERNICIT PRESEDINTELE ICCJ, JUDECATORII ICCJ DE CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI SAU DE CATRE ALTA PERSOANA SA POATA ATRIBUI ACEST NIVEL DE SECRETIZARE? PRIN CE DOCUMENT SI DIN CE DATA?
Cum a fost posibila declasificarea unui document “STRICT SECRET” a se vedea protocoalele clasificate fara emiterea unei Hotarari de Guvern? (Gabriela Muntean).
