Comunicat
oficial, sec: ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, ieri, o
discuţie online cu reprezentanţii conducerii Comitetului Evreiesc
American (AJC), context în care a pledat pentru o prezenţă economică și
militară americană cât mai consistentă în România şi a solicitat
sprijinul AJC pentru includerea României în programul Visa Waiver.
Potrivit unui comunicat MAE transmis Agerpres,
în cadrul discuţiei, ministrul Aurescu a abordat priorităţile de
politică externă ale României, perspectivele Parteneriatului Strategic
România – SUA, relaţiile cu caracter strategic România – Israel,
relaţiile UE – Israel, precum şi angajamentul ţării noastre faţă de
combaterea antisemitismului, xenofobiei şi discriminării şi pentru
păstrarea memoriei Holocaustului. Ministrul de Externe a făcut referire
la importanţa Iniţiativei celor Trei Mări, care are ca obiectiv
reducerea decalajelor dintre Estul şi Vestul Europei şi care reprezintă o
contribuţie valoroasă la creşterea coeziunii UE şi la consolidarea
cooperării transatlantice, aspect pe care România l-a promovat
substanţial şi constant în ultimii trei ani. El a evidenţiat importanţa
realizării proiectului feroviar Constanţa – Gdansk (Rail2Sea) şi a celui
rutier Via Carpathia, proiecte transnaţionale cu impact strategic
asupra dezvoltării economice a regiunii celor Trei Mări, dar şi cu
implicaţii strategice.
Lucruri bune și frumoase. Dar parcă ceva nu se leagă.
AJC
este o foarte respectabilă instituție de advocacy, o asociație, cea mai
veche în domeniu, care militează pentru drepturile evreilor de
pretutindeni, pentru egalitate socială și eliminarea discriminărilor din
societate. Este firesc ca reprezentantul guvernului român să
discute cu AJC despre recrudescența antisemitismului ori despre
relațiile României cu Israelul.
Dar e cel puțin bizar, în umila
noastră opinie, ca ministrul român de Externe să discute cu președintele
acestui comitet despre vizele românilor sau sporirea efectivelor
militare ale SUA în România, despre prioritățile politicii externe a
României ori despre calea ferată Constanța-Gdansk.
Nici măcar nu
e vorba de Congresul Mondial Evreiesc, condus de Ronald Lauder, cea mai
mare organizație a evreilor, ci, repetăm, de o foarte respectabilă
asociație de lobby evreiesc, dar fără anvergura necesară implicării în
chestiuni care țin de Departamentul de Stat ori de Pentagon. O asociație
care, în trecut, a fost condusă de fostul ambasador american în
România, Alfred Mosen.
Și atunci de ce să fi avut loc această misterioasă discuție a lui Bogdan Aurescu, ministrul nostru, cu preşedintele AJC, Harriet Schleifer?
Și încă într-un moment în care ne miram ieri că președintele Klaus
Iohannis nu a marcat nici măcar cu două rînduri împlinirea a opt decenii
de la cumplitul pogrom al evreilor, comis de Mișcarea Legionară. Asta,
apropo cît de mare e interesul acordat problemelor evreiești în statul
român.
La fel de ciudat e că la discuție nu a fost invitat să
participe și președintele Federației Comunităților Evreiești din
România, ori măcar deputatul evreilor. Un scaun în plus nu ar fi deranjat pe nimeni.
Nu știm care o fi fost adevăratul subiect al discuției ministrului de Externe cu doamna Harriet Schleifer.
Dar știm cu precizie un lucru: doamna în cauză este, împreună cu soțul, patroana multimiliardară a uneia dintre cele mai puternice firme din Big Pharma, cunoscuta Regeneron Pharmaceuticals.
Compania
care a devenit încă mai celebră pe mapamond în octombrie, cînd a
preparat un medicament care l-a vindecat de Covid 19 pe Donald Trump,
după care i s-a acordat suma de 500 de milioane de dolari din partea
guvernului american pentru a lansa și testa respectivul medicament în
regim de urgență, pentru a fi lansat cît mai rapid pe piață.
În acea perioadă, Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” din București a fost inclus într-un studiu clinic în care este testat medicamentul cu anticorpi REGN-COV2 dezvoltat de Regeneron, care nu este, trebuie spus, un vaccin. Aflam din presa vremii
că Balș este, interesant, singura instituție din Uniunea Europeană
inclusă în acest studiu. În cadrul studiului, unii pacienți cu forme
severe de Covid-19 urmau să primească tratament cu medicamentul
experimental REGN-COV2.
La finele lunii octombrie, presa americană relata că Regeneron a oprit temporar testele după ce au apărut probleme la unii pacienți, apoi le-a reluat.
La finele lunii noiembrie,
Administraţia Americană pentru Medicamente (FDA) a emis o autorizaţie
în regim de urgență – s-a vorbit inclusiv de presiuni făcute asupra
administrației pentru grăbirea lucrurilor – pentru terapia companiei
Regeneron Pharmaceuticals, destinată în primul rînd pieței americane. Și
mai aflam din presă că aprobarea venise după testarea ei pe 799 de
adulţi ne-spitalizaţi cu simptome uşoare până la moderate de COVID-19.
După obținerea autorizației, acțiunile la bursă ale Regeneron
Pharmaceuticals au crescut semnificativ.
În acest moment,
compania lucrează duduind la fabricarea dozelor – deloc ieftine – pentru
cetățenii americani, prioritatea nr.1.
Ca o picanterie, în
paralel cu lucrul asiduu la medicamentul anti-Covid, familia Schleifer
s-a văzut confruntată, acum cîteva luni, cu un scandal neobișnuit. Fiul
Adam Schleiferr, candidat pentru congres în New York din partea
democraților, a intrat în vizorul presei americane pentru sumele imense
cheltuite în campanie din banii familiei, obligînd The New York Times să
lanseze întrebarea ”Poate un fiu de miliardar să-și cumpere locul în Congres?”.
Dar
nu asta era marea problemă. Ci faptul că, înainte de alegeri, mai mulți
candidați care dețineau acțiuni la companii Big Pharma au fost
solicitați să promită solemn că, în caz de victorie, vor renunța la
respectivele acțiuni spre a spulbera temerile că vor să ajungă în
congres rămînînd în solda respectivelor firme.
Singurul care a refuzat să promită
a fost Adam Schleifer, deținător al unui pachet de zeci de milioane de
dolari la firma familiei, dar și la altele. Spre norocul lui, scandalul
nu a atins cotele maxime pentru că a ratat alegerile.
Revenind
la întîlnirea de ieri, e cel puțin o coincidență interesantă decizia lui
Bogdan Aurescu de a antama o discuție cu președintele AJC pe teme mult
în afara sferei acesteia de preocupări, același președinte fiind, însă,
proprietar al unei firme care acum nu multe săptămîni, a ales România,
din întreaga Europă, pentru a-și testa un medicament – probabil foarte
bun – care va aduce firmei foarte multe miliarde doar în acest an și o
va urca spectaculos în topul Big Pharma mondial.
Să
fi fost, însă, doar o coincidență, sau discuția a avut alte teme, iar
poveștile cu trupe americane și vize pentru români să fi fost doar praf
în ochi? De ce oare Regeneron nu a testat medicamentul pe americani și a ales o țară îndepărtată din Est? La
fel de interesant ar fi să aflăm dacă cei 799 de subiecți ai testelor
noului medicament au fost integral din România, sau au mai existat cobai
și în alte state?
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.