Presedintele Sibiului

(Preluare Inpolitics):

În mandatele prezidențiale ale lui Klaus Iohannis Sibiul a devenit noul Scornicești remarcam, pe bună dreptate, într-o analiză de acum doi ani. Lucrurile nu doar că nu s-au potolit de atunci, dar iau amploare, iar cel care ar trebui să fie președintele tuturor românilor pare să fie președintele sibienilor. Ultima ispravă e dirijarea către micul oraș ardelean a marelui Comandament al Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE) al NATO, un proiect uriaș și de maximă importanță despre care lipsesc, însă, informații privind modul în care a fost, cel puțin de ochii lumii, ales.

Pe 16 aprilie anul trecut, în timp ce românii stăteau țintuiți în case de stare de urgență, CSAT lua decizia înființării, la Sibiu, a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), o structură de maximă importanță a NATO care va asigura ”coordonarea forțelor din cadrul prezenței aliate din regiune, monitorizarea evoluțiilor din mediul de securitate, precum și o mai bună integrare operațională a forțelor aliate și a forțelor unor parteneri strategici, la criză și conflict”.

Curios, în presă nu există nicio relatare despre respectiva ședință.

Pe 20 iunie, cele două camere ale Parlamentului, în urma unei scrisori a preşedintelui României, aprobă cu doar 3 abțineri Hotărârea pentru înfiinţarea pe teritoriul României a Comandamentului. La ședința prezidată de Marcel Ciolacu niciun parlamentar, din cele cîteva sute, nu a rostit măcar un cuvînt, nu a avut măcar o întrebare. Una dintre cele mai mari și mai importante investiții militare din ultimele decenii s-a votat în doar cîteva minute.

Articol unic – Se aprobă înfiinţarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est, cu indicativ de unitate militară, pe teritoriul României, în garnizoana Sibiu, cu dislocare temporară în garnizoana Bucureşti, în următoarele condiţii:
a) comandamentul va avea statut de comandament militar internaţional, subordonat pe linie de comandă unui comandament aliat, în afara structurii naţionale de comandă şi control;
b) organizarea, funcţionarea, încadrarea cu personal, administrarea, sprijinul naţiunii gazdă, precum şi alte detalii necesare îndeplinirii misiunii Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est se stabilesc prin înţelegeri încheiate de către Ministerul Apărării Naţionale din România cu autorităţile militare NATO şi statele aliate participante;
c) pe timpul funcţionării pe teritoriul României, după activare, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est şi personalul acestuia beneficiază de prevederile protocolului privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris, la 28 august 1952, şi ale Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra, la 19 iunie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2004, de prevederile Memorandumului de Înţelegere – MOU – dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare privind acordarea sprijinului naţiunii gazdă pentru executarea operaţiilor şi exerciţiilor NATO, semnat la Mons, Belgia, la 6 aprilie 2006, respectiv la 10 aprilie 2006, precum şi de prevederile Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la data de 2 decembrie 2015, ratificat prin Legea nr. 126/2016;
d) dislocarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est la misiuni în afara teritoriului statului român se va executa la ordinul autorităţilor militare NATO.

Nici după această decizie majoră presa de la noi nu a excelat în amănunte, lucru și mai straniu, chiar și în condițiile pandemiei, care îngropa multe subiecte.
În iulie mai venea o știre sporadică, din care aflam că în Centrul Național de Instruire Întrunită (CNIÎ) Getica din localitatea Cincu, județul Brașov, a avut loc, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al părării, general-locotenent Daniel Petrescu, ceremonia de înființare a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE).
De pe siteul MapN mai aflam că România se oferise încă din 2018, la Summitul NATO de la Bruxelles, să găzuiască respectivul comandament.

Nicăieri nu e de găsit, însă, o informație extrem de importantă: cine, cum și de ce a ales Sibiul drept gazdă a acestuia.
Știm doar că CSAT a aprobat locul la propunerea lui Klaus Iohannis, iar Parlamentul a votat ca primarul.
Apoi, s-a cam așternut liniștea pe subiect.

Abia zilele trecute au reapărut ceva știri, din care am aflat că liderii Comandamentului s-au întâlnit cu reprezentanţii administraţiei locale şi ai mediului privat din Sibiu, ”cu scopul de a stabili condiţiile optime pentru mutarea structurii militare a NATO în garnizoana Sibiu până la finalul lui 2021”, potrivit un comunicat de presă al Prefecturii.

Potrivit sursei citate, „principalele subiecte de interes pe agenda întâlnirilor au vizat aspecte legate de implicaţiile asupra comunităţii locale, din punct de vedere socio-economic, a prezenţei unui comandament NATO, identificarea oportunităţilor de cooperare la nivel local şi stabilirea măsurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor la infrastructura corpului şi pentru integrarea cât mai rapidă în comunitatea sibiană atât a personalului militar român şi străin care va încadra funcţii în HQ MNC-SE, cât şi a membrilor familiilor acestora.”

Pentru municipiul Sibiu, Comandamentul este o imensă afacere, dovadă și implicarea mediului privat de afaceri din zonă.
Dintr-un interviu al comandantului Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu, generalul de brigadă Ghiță Bârsan, aflam că anul trecut guvernul Orban a alocat deja peste 100 de milioane de euro pentru realizarea infrastructurii necesare. Nu se spune dacă și NATO aduce ceva bani în poveste. Sediul Comandamentului NATO va fi nu departe de centrul istoric al Sibiului, în vechi clădiri deţinute de MApN şi care în ultimii ani au fost închiriate pentru funcționarea Tribunalului și Judecătoriei Sibiu. Clădirile au fost acum eliberate și vor fi complet modernizate, mai aflam de la general.

Ca și faptul că, în sprijinul Corpului Multinațional de la Sibiu s-a înființat și un regiment de sprijin cu două batalioane, unul destinat sprijinului logistic, celălalt sprijinului de comunicații, adică o nouă unitate militară, menită să ofere siguranță activităților care se desfășoară în cadrul Comandamentului, unde vor activa aproximativ 400 de ofițeri din țările membre NATO.

Este, probabil, o realizare foarte importantă pentru România o asemenea mare unitate a NATO, iar pentru orașul care o găzduiește o oportunitate fabuloasă de dezvoltare, pe bază de fonduri asigurate atît de statul român cît și, să sperăm, de NATO. Cîteva mii de ofițeri și soldați străini, cu tot cu familiile lor, vor contribui masiv în anii care vin la dezvoltarea orașului. Valoarea orașului, sub aspect imobiliar și nu numai, va crește la fel de masiv. Spre deosebire de comuna Deveselu, unde ofițerii americani locuiesc într-o bază construită special, cei la Comandamentul Multinațional vor locui chiar în oraș.

Una peste alta, găzduirea unei asemenea structuri e benefică și absolut lăudabilă.

Rămîne, însă, marea întrebare: de ce șeful suprem al Armatei și al CSAT, Klaus Iohannis, din cele 103 municipii ale România – Sibiul fiind pe locul 14 ca populație și al 64-lea oraș ca suprafață – a ales fix localitatea sa de baștină?
Chiar numai acolo să se fi regăsit condiții optime pentru un centru NATO?

De ce nu Brașov, unde există Academia Forțelor Aeriene, iar în toamnă se dă în folosință cel mai nou și modern aeroport internațional din România, ca să nu mai vorbim preconizată autostradă promisă de liberali? Ori Tg.Mureș (tot cu aeroport internațional), ca să luăm doar vreo două exemple?

Cum de a ajuns să fie ales același mic oraș transilvan care a primit, tot direct de la Iohannis, marea onoare de a găzdui Summitul european din 2019, prilej pentru alte alocări majore de la bugetul statului pentru ”upgradarea” municipiului, începînd cu modernizarea aeroportului?

Unicul ”răspuns” ne-a fost furnizat tot de generalul Bîrsan, în amintitul interviu: ”Locația, mă bucură că este la Sibiu, într-un oraș multicultural”.

Mai mult ca sigur NATO a fost impresionată de desemnarea Sibiului drept capitală culturală acum cîțiva ani, s-ar zice.

Pînă cînd președinția ori guvernul ne vor furniza măcar un indiciu privind motivul real pentru care Sibiul a luat din nou potul cel mare, rămîn în picioare trei ipoteze mari și late:

1) Pentru că Sibiul e orașul unde a fost primar Klaus Iohannis.
2) Pentru că Sibiul e orașul unde s-a născut Klaus Iohannis
3) Pentru că Sibiul e orașul în care Klaus Iohannis are vaste proprietăți și unde locuiește cam jumătate din timp.

În rest, ce să spunem: salutări invidioase din partea Scorniceștilor.