Angajarea fostului premier Viorica Dăncilă pe post de expert consilier
la BNR e una dintre bombele momentului, comentată și, mai ales,
bășcălită în fel și chip în media și pe rețelele sociale. Poate și
pentru că sub pulpana BNR au adăstat după revoluție destui inși dubioși,
dar profesioniști indiscutabili. Dăncilă e departe de a fi așa ceva;
cum și de ce a penetrat, totuși, pretențiosul mecanism? Răspunsul e
simplu, am spune: i-a făcut lui Isărescu o ofertă ”de nerefuzat”.
Oferta
respectivă a fost chiar angajarea ei. După ce a pierdut funcțiile grele
de odinioară, marginalizată și ca simplu membru de partid – de aici și
ideea lansării unui nou partid de stînga – Dăncilă s-a trezit în
umilitoarea postură de șomer de lux.
Surse apropiate ei spun că
femeia efectiv nu se mai descurca cu banii. Suntem sceptici. Niciun fost
premier român nu a murit vreodată de foame, să fim serioși. Problema e
că tocmai statutul de înalt demnitar și de mare lider politic, șeful
celui mai puternic partid și finalist prezidențial o împiedica pe
Dăncilă să se mulțumească cu orice post.
În egală măsură, se știe
cîte umilințe a îndurat alt mare șomer de lux, Ludovic Orban, tocmai
pentru faptul că era ditamai președintele de partid, dar fără slujbă.
Finalmente,
Dăncilă a hotărît să se urce pe un cal mare, acela de specialist al
BNR, nefiind exclusă nici varianta că e vorba doar de o etapă de
cosmetizare a CV-ului care să-i permită transferul în alt post, la
momentul potrivit.
Adevărata mare întrebare e, însă, nu de ce
și-a dorit Dăncilă postul, ci cum au acceptat-o supergreii de la Banca
Națională, cu eternul și inexpugnabilul Isărescu în frunte.
Iar
explicația ar fi că Isărescu nu a avut de ales decît să o accepte, cu
toate pierderile de imagine pentru instituția lui. Pentru că Dăncilă e
păstrătoarea unor secrete teribile în ceea ce îl privește.
Să o luăm metodic.
Unii își mai amintesc, poate, care a fost cea mai mare enigmă politică a anului 2019.
E
vorba de motivul pentru care, în plin război între coaliția de
guvernămînt PSD-ALDE și BNR- Isărescu, a căzut o bombă de proporții, iar
sus-pomeniții au anunțat, peste noapte, că îl susțin pe Isărescu pentru
un nou mandat de 4 ani la BNR.
Vechiul mandat expira în luna
octombrie 2019, iar anul începuse furtunos. Se vehiculau, pe surse ori
oficial, numele lui Florin Georgescu și al lui Darius Vîlcov,
consilierul lui Dăncilă, drept succesori ai lui Isărescu.
Șeful BNR era ca și out, doar alegerea noul șef mai era discutată.
Purtătorul de cuvînt al BNR, Florin Suciu, ironiza aspirațiile lui Vîlcov, declarînd, public, că angajații BNR ”merită o conducere profesionistă”.
De cealaltă parte, senatorul ALDE Daniel Zamfir îi chema la audieri în
Comisia economică a Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe
Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței pentru a da
explicații despre suspiciunea că s-ar fi manipulat calcularea indicelui
ROBOR. O cerere puternic susținută de președintele Senatului, Călin
Popescu Tăriceanu.
În replică, Florin Cîțu, pe atunci doar senator PNL, reclama oficialilor europeni că PSD și ALDE vor să controleze BNR.
În
martie, Darius Vîlcov ieșea tăios la atac, în cadrul unei emisiuni TV,
împotriva conducerii BNR, învocând rezultatele slabe obținute din
administrarea celor 36 de miliarde de euro ce constiue rezervele
statului. „Unii se cred deștepți și pe viață într-un anumit loc. Îmi doresc o echipă nouă de patrioți la BNR”, spunea el.
Scandalul
era asezonat și cu lupta pentru repatrierea aurului BNR de la Londra,
decisă de Dragnea și Tăriceanu, dar neagreată de Isărescu, și, mai ales,
de marea bătălie pentru dreptul Eximbank de a cumpăra Banca Românească,
de la greci prima tranzacția din istoria României în care o bancă de
stat cumpăra o bancă privată. O manevră pritocită, din nou, de regimul
Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu, aspru criticată de opoziție.
Același Cîțu
anunța în iunie că va solicita audierea, în comisia de buget-finanțe, a
conducerii BNR, dar și a ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici, cu
privire la achiziționarea, de către EximBank, a Băncii Românești,
tranzacție pe care o cataloga drept „mega suspectă”.
„Teodorovici
isi face propriul sistem bancar pe banii vostri! Pe ascuns Teodorovici a
cumparat prin EXIMB Bank o banca de retail Banca Romaneasca. BNR
trebuie sa prezinte cat mai rapid PUBLIC detaliile acestei tranzactii.
In acelasi timp am sa invit BNR in Parlament la comisia de buget finante
din senat pentru a discuta despre tranzactie. Spun BNR pentru ca
Teodorovici nu o va face niciodata”, scria el pe Facebook.
Pe 20 iunie, EximBank şi National Bank of Greece au semnat acordul de
achiziţie a 99,28% din Banca Românească, în urma tranzacţiei EximBank
urmând să activeze pentru prima oară pe segmentul de retail banking din
România, devenind astfel o bancă universală.
Planurile lui
Dragnea, Teodorovici & comp erau aproape împlinite, (chiar dacă
liderul PSD era, de acum la închisoare), dar mai trebuia trecut marele
hop: aprobarea din partea lui Mugur Isărescu, fără de care tranzacția
murea cu zile.
Aproape imediat, vine bomba: Dăncilă și Tăriceanu se răzgîndiseră și-l voiau pe Isărescu încă un mandat la BNR.
Șase
zile după vestea tranzacției, pe 26 iunie, coaliția anunța mare ședință
pentru a se discuta susținerea lui Isărescu pentru un nou mandat, cu
participarea premierului Viorica Dăncilă.
Cu două zile mai înainte,
grupul PSD de la Senat decisese să nu îi dea votul lui Mugur Isărescu,
cu toate că în coaliție, cum spuneam, președintele interimar al PSD și
liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu hotărîseră susținerea acestuia.
Senatorul Șerban Nicolae comenta nervos, la acea vreme: ”Niciun
senator PSD nu a zis că îl susține pe Isărescu. Tăriceanu nu e membru
PSD. Niciun senator PSD nu a spus că își dorește să îl susțină sau nu a
găsit un argument pozitiv pentru a-l susține pe domnul Isărescu. Nici nu
ai un termen de comparație, dacă domnul Isărescu a fost guvernatorul
BNR în ultimii 30 de ani nu avem cu ce compara, decât cu propria
prestație. La ora actuală este în exercițiul unui mandat dat de
parlamentarii PSD”, declarase el, la finalul ședinței grupului PSD din Senat.
Pe 1 iulie, bomba se oficializează. Viorica Dăncilă anună, sec, după ședința coaliției:
”Da,
susținerea este pentru Mugur Isărescu. În același timp, PSD va avea
postul de prim-viceguvernator, viceguvernator și un post neexecutiv.
Florin Georgescu, Leonard Badea sunt propunerile PSD”.
Pe
3 iulie, Șerban Nicolae e înlocuit de PSD de la conducerea grupului din
Senat, drept sancțiune pentru opoziția la reînvestirea lui Isărescu.
În
aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului îl
validează pe Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al BNR, precum şi
componenţa C.A, al instituţiei.
În decembrie, BNR binecuvîntează
tranzacția Eximbank-Banca Românească, nu mult după ce noul ministru de
Finanțe, Florin Cîțu, descoperise, brusc, că nu e rău ca statul român să
aibă o bancă puternică.
Sunt toate șansele, deci, ca marea
tranzacție bancară pritocită de PSD să fie cheia enigmei anului 2019,
anume brusca răsucire pro-Isărescu a oamenilor lui Dăncilă.
Caz
în care, e limpede ce rol imens a jucat fostul premier în păstrarea
septuagenarului Isărescu la șefia BNR într-un moment cînd mai toată
lumea îl credea terminat. La fel de limpede, însă, e și cîte știe
Dăncilă despre culisele marii operațiuni.
Cum să refuze, acum, Isărescu, un depozitar al unor asemenea secrete?
