Din evaluarea si analiza continutului unei adrese DNA comunicata catre Curtea de Apel Bucuresti reies urmatoarele aspecte:
– un expert INEC deci si a unui expert extrajudiciar (ales de catre un justitiabil) nu are acces la echipamentele tehnice, prin intermediul carora se realizeaza interceptarile telefonice si ambientale, existente in cadrul DNA, Serviciul tehnic, interdictie care nu este prevazuta prin actul normativ incident OG 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară (art.2 Expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.), respectiv prin prevederile vechi cod procedura penala “art.67 Verificarea mijloacelor de probă. Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu.”
– din asertiunea exprimata de reprezentantii DNA referitoare la “echipamentele utilizate la efectuarea activitatilor prev. de art.911, 931 Cprpen”, din vechiul cpp referitoare la interceptarile si inregistrarile comunicatiilor prin intermediul serviciilor de comunicatii electronice puse la dispozitie de furnizori/operatori publici de comunicatii electronice, rezulta ca acestia nu cunosc legea cu privire la informatiile clasificate sau o ignora cu buna stiinta, respectiv o interpreteaza cum vor ei, intrucat clasa de secretizare “secret de serviciu” a echipamentelor anterior referite nu poate avea “nivel de secretizare strict secret “s” atribuit de catre SRI”, dupa cum explica cei mai sus precizati (reprezentantii DNA semnatari ai adresei), deoaece Legea nr.182/2002 privind protectia informatiilor clasificate la art. 15 prevede cu totul altceva. Adica nivel de secretizare se poate acorda doar informatiilor clasificate din clasa de secretizare secret de stat, deci informatiilor din domeniul securitatii nationale, nu din domeniul judiciar, iar cf. HG 585/2002 pentru nivel secretizare strict secret se aplica codiicare cu “00” in nicun caz cu codificarea “S”, care se aplica strict conform legii doar informatiilor din clasa de secretizare “secret de serviciu”. Din interpretarea expunerii DNA in aceasta situatie rezulta in fapt si in drept ca echipamentele proprii DNA utilizate in activitatea de interceptare si inregistrare a comunicatiilor/comunicarilor persoanelor supuse ingerintei de restrangere a drepturilor si libetatilor fundamentale in baza art.53 constitutie si legile incidente cauzei au clasa de secetizare secret de stat nivel de secretizare strict secret atribuit de catre SRI, conform si propriilor lor afirmatii, deoarece interceptarile erau efectuate strict prin infrastructura SRI, prin Centrul National de Interceptare al comunicatiilor (centru asumat de catre SRI prin documente publice si necontestat nici pana la aceasta data) conform si concluziilor rezultate prin Decizia CCR 51/2016. Dar infrastuctura de interceptare a SRI face parte din activitatea operativa a SRI si deci are caracter secret de stat, conform Legiinr.51/1991, fiin secretizat pe nivel cel putin “secret”. Dar din asertiunea DNA rezulta cu certitudine c a infrastructura SRI are nivel de secretizare “strict secret” si ca atare, infrastructura proprie DNA de interceptare/inregistrare a comuncatiilor/comunicarilor este interconectata cu cea a SRI si, pe cale de consecinta, in baza legii/norme juridiceaplicabile, infrastructura DNA va lua nivelul de clasificare maxim aplicat infratructurii SRI, adica “strict secret” , rezultand din aceata evaluare logica faptul ca infromatiile refirtoare la continutul comunicatiilor/comunicarilor sunt clasificate clasa de secretizare “secret de stat”, nivel de secreizare minim “”strict secret”. Deci rezulta in mod evident faptul ca redarea/continutul comunicarile/convorbirile interceptate, prin proces verbal intocmit in conformitate cu cpp, este clasificat si, nu pot fi depus in rechizitoriu si instanta de judecata fara declasificare in temeiul legii, sens in care si persoanele interesate in procesul penal (ex. inculpati, avocati etc) nu pot avea acces direct la astfle de probe sau la mijloacele de proba/proceduri probatorii pentru ca sunt clasificate secret de stat. Astfel se ingradeste accesul la o justitie al cetateanului interesat ca parte in procesul penal, aspect contrar art.6 CEDO si nu numai.
– pentru asertiune referitoare la echipamentel utilizate in “activitatile prev de art.914 si art.915 (activitati proprii de inregistrari audio video/ambientale) cprpen” cu clase de secretizare “secret de serviciu” si nivel de secretizare “secret” – “s” “atribuit prin Ordin al Procurorului General al Romaniei” se utilizeaza acelasi rationament de mai sus unde din nou nivelul precizat de DNA e nelegal intrucat “secret” cu cod “0” atribuit conform normelor in drept, tine de secretul de stat si nu de secretul de serviciu cu cod atribuit “S”. de altfel, atribuirea prin ordin al Procurorului general al clasei de secetizare seret de serviciu nu este specificat prin legea de infiintare a DNA, OUG 43/2002 ofera doar acces la secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate si obliga la respectarea acestuia, fara a face referire la informatiile clasificate ca exceptie etc. ca atare si acest aspect este nelegal cu atat mai mult cu cat procesul penal nu intra sub incidenta legii informatiilor clasificate, intrucat el trebuie sa ofere transparenta si acces celor interesati la actele procesuale pentru opozabilitate,contradictorialitate, egalitatea armelor etc, intr-un cuvant pentru respectarea princiipiilor unui proces echiatabil si corect intr-un stat de drept.
De fapt celelalte asertiuni ale DNA evoca faptul ca DNA limiteaza fara drept accesul la mijloace de proba, procedee probatorii si implicit la probele rezultate atat expertilor cat si partilor interesate altele decat procurori si judecatori, sens in care rezulta o anume dictatura a procurorilor care induc in justie acte contrae legii iar judecatorii nu intreprind conform rolului lor activ instituit prin lege o cenzura in cadrul cercetarii penale a legalitatii activitatilor si actelor produse de catre procurorii DNA sau de catre procurori in general, in special in zona activitatilor de interceptare a comunicatiilor sau pe cea a inregistrarilor audio-video ambientale, situatii cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a cetatenilor etc.. dupa cum a stabilit si CCR prin Decizia 51/2016.
Supunem atentiei de verificare a aspectelor semnalate atat CSM care ar fi trebuit sa cunoasca aceste situatii reale din activitatea Ministerului Public, cat si Ministerului Justitiei, CSAT si presedintelui Romaniei, inclusiv asociatiilor profesionale in domeniu AMR si UNJR pentru clarificarea acestor activitati care sunt in stadii de judecare pe vechiul cod de procedura penala in instantele din Romania si care pot avea consecinte semnificative in actul de justitie in statul nostru de drept, in materia dreptului penal.
Pe aceasta speta vom mai detalia in curand si alte aspecte de nelegalitate. (Marcel F.).
