Teze ale conspirației, idei extremiste, bătăi în ghetouri și mult dat cu părerea de pe margine din partea politicienilor, mai ales din partea celor care au lăsat vistieria complet goală – iată tabloul acestei agitații cu aspect de turtă națională pusă la dospit pe ecranele televizoarelor și în diversele transmisiuni live de pe rețelele de socializare.
Neamul care și-a descoperit pasiunea de a framânta aluatul și a transformat drojdia în marfă de contrabandă se uită gură-cască la amestecul de grotesc, umor prost și absurd care curge de peste tot. Politicienii nu pierd momentul să fie populiști. Când îi vezi, ai spune că reușesc cu greu să-și ascundă frecatul mâinilor de bucurie că nu i-a prins criza la putere, dar și saliva care le curge ușor, în colțul gurii, gândind că după covid, se vor înfrupta cu ambele mâini, imediat ce se așază din nou la masa pe care e tortul.
Câteva voci se remarcă în spațiul public din zona partidelor de opoziție aflate la putere în urmbră. De pildă, Călin Popescu Tăriceanu abera în urmă cu câteva zile că vestitul plan „Vacanța mare”, care a stârnit atâta vâlvă și stupoare, e menit să-i țină în case pe pensionari, cu scopul de a-i împiedica să voteze ca să nu câștige PSD. Liderul PRO România, Victor Ponta, mai demonstrează – dacă era nevoie – că ce se naște din pisică, șoareci mănâncă. Se uită cu mare jind la banii oamenilor din Pilonul II de pensii (administrat privat) pe care i-ar bate cu mare satisfacție la tălpi. Nu-i o noutate, de fiecare dată când partidele de pe partea stângă au rămas fără bani de risipit, și-au pregătit asaltul asupra economiilor pe care le au românii pentru pensie. Cel mai agresiv s-au manifestat Liviu Dragnea și Lia Olguța Vasilescu, care, de altfel, au fost și cel mai aproape de a pune gheara pe miliardele de lei acumulate de români.
Nimeni nu vorbește însă explicit despre utilizarea acestor rezerve cu potențial, sub formă de împrumuturi cu dobândă pentru stat, pentru finanțarea marilor lucrări de infrastructură – asta deși administratorii fondurilor de pensii private și-au arătat de mai multe ori deschiderea de a investi.
Și mai puțini vorbesc- spre marea mea dezamăgire personală- despre subiectul care este pe buzele primarilor din mai toate orașele Europei. Studii științifice asociază foarte clar formele servere de infectare cu SARS-CoV-2 cu nivelul de poluare, iar cercetări publice apărute în ultima săptămână în Germania arată că 80% dintre morți au fost înregistrați în regiuni poluate. Cei care conduc metropolele caută soluții ca la ieșirea din izolarea socială să reducă substanțial circulația autoturismelor și să încurajeze masiv mersul pe jos și cu bicicleta. În Milano, se dezbate intens despre îngustarea străzilor și lărgirea trotuarelor, de exemplu. Există și explicații simple – după atât de multe săptămâni de stat între patru pereți, cei mai mulți locuitori au mare nevoie de mișcare și de petrecerea timpului în aer liber și cât mai curat, de preferat, la soare.
Acesta este un subiect despre care primarii din România, în special cei din București, Iași, Brașov, Constanța și Cluj nu vorbesc – fie pentru că nu au auzit și sunt preocupați de lucruri mărunte, fie pentru că nu-i interesează să pună pe tapet o temă atât de grea. Amintiți-vă doar cum a sfârșit marea taxă Oxigen – că o dăm, dar nu pentru toți, mai facem un referendum, apoi hai să facem un sondaj, hai că renunțăm, că m-a înjurat lumea pe net.
Lipsa de maturitate a clasei politice se vede în agenda măruntă pe care o au pe masă politicienii. Atacuri ieftine, limbaj greu de calificat, ton certăreț, atitudine distructivă, invective. E greu să cerni idei care chiar să provoace o dezbatere reală în societate, dincolo de ăla e prost/ eu știu mai bine/ mor românii la sparanghel/ hai să dăm bani la toți/ vă țin în case ca pe proști. Cum ieșim cu adevărat din criză? Care sunt industriile care trebuie ajutate ca să nu moară? Care sunt industriile care trebuie ajutate ca să aducă plusvaloare? Cum combatem seceta cu adevărat? Cum finanțăm marile lucrări de infrastructură? Când și cum facem marea reformă în administrație? Cum obligăm instituțiile statului să treacă în online? Cum reducem poluarea? Cum redăm orașele cetățenilor, smulgându-le de sub roțile autoturismelor? Cum resetăm sistemul medical din România, din punct de vedere al procedurilor și cum le luăm din mâinile baronilor locali care le folosesc pentru a căpușa bugetele și a-și pune slugile manageri? Cum trecem școala – măcar parțial – pe internet, cu atât mai mult cu cât oamenii de știință anticipează încă un val de infecții în toamnă-iarnă? (Alex Livadaru).
