Senatorul liberal Vergil Chiţac este primul politician român care a fost confirmat cu Covid-19. Informaţia a apărut imediat după confirmarea lui Chiţac, în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL din 9 martie, drept candidat al liberalilor pentru funcţia de primar al municipiului Constanţa, la alegerile locale care vor avea loc în acest an. Imediat, premierul Ludovic Orban şi ceilalţi membri ai Guvernului au intrat 14 zile în izolare, perioadă în care au fost testaţi, iar rezultatele au fost negative.

Modul în care senatorul liberal a contractat virusul este şi acum neclar, la peste o lună de când Vergil Chiţac a fost confirmat cu Covid-19, perioadă în care politicianul a fost internat în spital, a ajuns chiar la Terapie Intensivă, iar de mai bine de două săptămâni se află la domiciliu, unde este sub tratament până la revigorarea totală. Despre aceste aspecte, dar şi despre ce se întâmplă în ţară şi în lume în timpul acestei pandemii, despre ameninţările reale şi despre cum va arăta mapamondul post-criză, ne-a vorbit, într-un interviu, senatorul liberal, amiralul Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân din Constanţa.

Reporter: Domnule senator, din recenta experienţă de viaţă, ce le transmiteţi celor care susţin că actuala epidemie este o boală banală şi că măsurile luate de autorităţile din întreaga lume sunt excesive?

Vergil Chiţac: Îi rog să îşi calce pe orgoliile şi convingerile personale şi să se protejeze, pentru că această criză este mai gravă decât a crezut iniţial toată planeta. Dacă nu pentru ei, să o facă măcar pentru bunicii, părinţii şi copiii lor, care nu au nicio vină în situaţia de faţă. Am crezut că mie nu mi se poate întâmpla, mai ales că nu am prezentat simptomele specifice.

Este un inamic invizibil, aşa că aveţi grijă de voi şi aveti încredere în autorităţi. Nici eu nu mă aşteptam să mi se întâmple tocmai mie, mai ales că nu am prezentat simptomele specifice.

Trebuie să-i apreciem pe toţi lucrătorii din domeniul sănătăţii care se află în primele linii ale luptei împotriva pandemiei. Ei valorează astăzi de cel puţin două ori greutatea lor în aur, ca să mă exprim metaforic. Toate aprecierile mele pentru întregul colectiv medical de la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa. A fost foarte reconfortant pentru mine să întâlnesc personal medical care îşi face profesia cu atâta pricepere şi dăruire. Şi un gând special pentru doamna doctor Corina Maxim care, pot spune, că mi-a salvat viaţa. Una din lecţiile pe care trebuie să le învătăm la „sfârşitul zilei” va fi că trebuie să construim spitale noi şi să le dotăm pe cele existente ca să ne rămână medicii acasă şi noi să fim mai bine îngrijiţi.

Reporter: Aţi stabilit până la urmă contextul în care aţi fost infectat cu Sars-Cov-2 sau rămâne o întâmplare cu autor necunoscut?

Vergil Chiţac: Chiar şi în urma discuţiilor cu personalul medical şi cu echipele de specialişti, acest răspuns a rămas neclar. Ceea ce este evident e că nu am fost infectat în cadrul deplasării mele din Bruxelles, de la adunarea NATO, aşa cum s-a tot vehiculat iresponsabil de o parte a presei. Medicii mi-au transmis că, având în vedere evoluţia şi manifestarea bolii, cel mai probabil infectarea a avut loc în săptămâna dinaintea testării. Faptul că am fost acuzat public că aş fi ştiut că sunt infectat sau că m-am purtat iresponsabil după aceea mi-a lăsat un gust foarte, foarte amar. Nu ştiu cui a folosit acest linşaj mediatic şi cine a fost în spatele lui, dar ştiu că lângă senatorul care a luat elicopterul SMURD din cauza durerilor de burtă ar fi mers şi unul care a refuzat izoleta… Familia mea a suferit enorm citind toate comentariile de pe Facebook şi fiind martora linşajului mediatic întins pe aproape o săptămână. Click-urile înseamnă bani. Dar cine repară aceste lucruri?

Reporter: Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la schimbarea managementului civil al spitalelor cu unul militar, în actualele condiţii din ţara noastră? Care sunt punctele forte ale unui management militar în vremuri de pandemie?

Vergil Chiţac: Suntem într-o situaţie excepţională, când nu cred că avem loc de improvizaţii, ci de disciplină şi de respectarea regulilor. Altfel, uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Italia. Da, cred că în situaţiile excepţionale sunt necesare unele măsuri excepţionale. Nu înseamnă că facem din asta o regulă şi nici nu s-au militarizat spitalele în care situaţia era mai critică, ci s-a luat decizia instalării unui management alcătuit din medici militari şi ofiţeri de logistică. Sunt convins că disciplina şi rigoarea militară în aplicarea procedurilor şi protocoalelor medicale nu poate fi decât benefică pentru că scurtează şi eficientizează modul de acţiune.

De îndată ce problema va fi rezolvată, se va reveni la conduceri civile ale spitalelor aşa cum e într-o democraţie. Tot în democraţii veritabile conducerile instituţiilor publice din domeniul sănătăţii; spitale publice sau direcţii de sănătate sunt exercitate de profesionişti redutabili nu de oameni a căror principală calitate este apartenenţa politică. Revin la ce am mai spus – criza aceasta este încă o ocazie (profund nefericită) să înţelegem promovarea în funcţii publice trebuie făcută respectând un singur principiu şi anume meritocraţia.

• Chiţac: Rusia vrea să dividă UE practicând o „geopolitică a neîncrederii”, iar China vrea s-o „cumpere”

Reporter: Comisia Europeană a publicat, la începutul acestei săptămâni, un raport privind campania de dezinformare sponsorizată de Kremlin, cu privire la Covid-19 şi înfierarea Uniunii Europene în cazul tragediei italiene şi spaniole. În opinia dumneavoastră, ce se ascunde în spatele acestei campanii, care sunt scopurile urmărite şi ce ar trebui să facă autorităţile europene pentru a contracara acest fenomen care se poate repeta oricând?

Vergil Chiţac: Vă referiţi cu siguranţă la Raportul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), din 16 martie, care indică o campanie intensă de dezinformare şi panicare a cetăţenilor europeni cu scopul vădit de a decredibiliza eficienţa Occidentului în combaterea infecţiei cu Coronavirus. Originea acestor surse este cel mai probabil în Rusia şi încuviinţată de statul rus. Nu aş exclude din această discuţie nici mesajele pro-China din ultimul timp, rostogolite de surse media sau comentatori individuali din Europa. Eu spun de ceva timp că Uniunea Europeană este ţintă atât pentru Rusia cât şi pentru China dar din perspective diferite. Rusia vrea să dividă UE practicând o „geopolitică a neîncrederii”, iar China vrea s-o „cumpere”.

Reporter: Ce ar trebui să facă Uniunea Europeană în această situaţie? Vergil Chiţac: Bună întrebare! În cel mai favorabil scenariu, guvernele vor lua măsuri eficiente care rezolvă pandemia în următoarele două-trei luni cu efectele economice minore şi recuperabile. Aceasta ar dovedi superioritatea democraţiilor europene chiar şi în managementul crizelor.

Reporter: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg susţine că în vremea pandemiei şi post-pandemie este posibil să crească riscurile de securitate ale aliaţilor şi, de aceea, ţările membre trebuie să continuie măsurile de creştere a capabilităţilor militare de apărare în faţa oricărui tip de ameninţare. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

Vergil Chiţac: Sunt foarte valide şi reiterate de Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geonă, acum câteva zile. De altfel, liderul NATO a găzduit o întâlnire virtuală a miniştrilor apărării alianţei la care a participat şi Secretarul american al Apărării, T. T. Esper, cu scopul examinării acţiunilor luate de aliaţii NATO pentru a combate răspândirea virusului. O altă temă discutată a fost menţinerea descurajării şi apărarea NATO, precum şi susţinerea misiunilor şi operaţiunilor pe tot parcursul pandemiei. Da, ţările NATO trebuie să-şi ridice capacitatea de apărare în special în faţa ameninţărilor neconvenţionale tip propagandă, fake-news, război cibernetic dar simultan trebuie să-şi asume şi elimine propriile vulnerabilităţi. Corupţia, proasta guvernare, promovarea în funcţii publice pe criterii clientelare sunt sunt provocări de securitate care subminează democraţia, statul de drept şi dezvoltarea economică.

• Ameninţări şi vulnerabilităţi în Europa de est

Reporter: Există în acest moment o ameninţare reală, din punct de vedere militar, la adresa ţării noastre? Sau se profilează vreo ameninţare? Dar din punct de vedere al informaţiilor?

Vergil Chiţac: E necesar un răspuns mai elaborat şi mai nuanţat, în sensul în care vă voi spune cum vedeam eu situaţia de securitate în zonă, înainte ca Europa să fie ameninţată de criza sanitară provocată de COVID 19, mai exact după Conferinţa de Securitate de la Munchen din februarie. Mai apoi o să mă refer şi la situaţia de acum şi mai ales la cum cred că se vor remodela relaţiile internaţionale dintre marile puteri la finalul crizei.

Cum nu-mi place să reiau ce s-a scris în presă şi cum numai 10% din ce se întâmplă cu adevărat important e vizibil, vă spun câteva concluzii la care am ajuns din discuţiile şi dezbaterile din interiorul AP NATO. Să privim câteva fapte şi să tragem ulterior concluziile.

Ţările Baltice şi în special Polonia sunt îngrijorate de militarizarea Mării Baltice şi de o prezenţă militară cât mai consistentă a Rusiei în zonă. Această îngrijorare a intrat pe agenda NATO, care a crescut prezenţa militară pe flancul Estic de la Marea Barents la Marea Neagră. În contrapondere ministrul de externe rus Lavrov s-a adresat arogant la Munchen oficialilor NATO spunându-le…”dacă vreţi să ne aşezăm la masă şi să discutăm teme importante, nu temele pe care le impun ţările din Europa de Est, bine, dacă nu…pierdem timpul”.

Turcia a alocat pentru apărare numai 1,89% din PIB şi găzduieşte 5 milioane de refugiaţi. Trump s-a supărat pe ucraineni, crezând că a fost trădat şi a considerat că ei au stat la originea informaţiilor ce au condus la procedura de destituire, motiv pentru care nu a dorit să le mai acorde ajutorul financiar promis. În compensaţie a intervenit Congresul SUA care a acordat Ucrainei o finanţare de 300 milioane de dolari. În acelaşi timp ajutorul militar promis Ucrainei de Franţa şi Germania nu s-a concretizat.

Rusia a acordat 150.000 de paşapoarte locuitorilor din Donbas iar Merkel şi Macron îl presează pe Zelenski să organizeze alegeri.

Aparent aceste informaţii sunt disparate însă dacă privim mai atent ele se referă la vecinătatea României deci ne interesează. Analiza mea la acel moment m-a dus la concluzia că Europa cedează Ucraina şi Moldova, care vor intra sub influenţa Moscovei şi urmează Georgia.

Reporter: Care sunt perspectivele post-pandemie din punct de vedere global?

Vergil Chiţac: Acum, în plină criză pandemică, lucrurile încep să evolueze spre o confruntare post criză între SUA şi China, respectiv o tensionare a relaţiilor UE-Rusia. Raportul SEAE este concludent, preşedintele Trump a tăiat subvenţia de 500 miloane de dolari acordată Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe motiv că a tolerat cu bună ştiinţă deficitul de funcţionare instituţională a statului chinez în cazul Coronavirus, prin ascunderea adevărului şi neîmpărtăşirea informaţiilor în totalitate. Dacă OMS şi-ar fi trimis specialiştii la faţa locului, epidemia ar fi putut fi ţinută sub control. SUA trece în an electoral printr-o criză sanitară care are şi efecte economice. Ultimele prognoze indică o contracţie economică cu 5,9% ceea ce poate fi total nefavorabil pentru preşedintele Trump din perspectiva alegerilor din noiembrie.

Lumea post-criză va arăta cu totul diferit, totul depinzând de magnitudinea efectelor acesteia. De aceea am puţine certitudini însă sunt convins că se vor modifica toate lanţurile logistice de aprovizionare, manufacturare şi distribuţie a medicamentelor, echipamentelor şi aparatelor medicale pentru ca SUA şi UE să nu mai depindă de importurile din China. Dacă şi alte domenii vor urma această concepţie, abia atunci economia chineză va intra într-o mare dificultate.

Unde trebuie să fie România? Evident în NATO şi UE, membru cu drepturi depline perfect coordonat cu partenerii şi integrat în cele două organizaţii.

Reporter: Una dintre ordonanţele militare emise a dispus susţinerea forţelor de ordine ale Ministerului de Interne de către unităţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Există mai multe voci care susţin că măsura nu se impunea a fi luată, deoarece la noi în ţară nu au existat violenţe grave şi nu au fost devalizate magazine, malluri şi supermarketuri ca în alte ţări. Care este rolul Armatei pe timp de pace în astfel de misiuni?

Vergil Chiţac: Întrebarea e: noi suntem acum pe timp de pace? Eu apreciez că suntem într-o stare de război – vedeţi şi retorica marilor lideri ai lumii în care cuvântul război apare recurent – cu un inamic perfid care atentează la vieţile noastre, ocazie cu care au fost emise ordonanţe militare si decrete prezidenţiale privind instituirea şi prelungirea stării de urgenţă. Armata este chemată şi se află în stradă să contribuie şi ea la aplicarea regulilor instituite. Gradul mare de încredere pe care îl are în rândul românilor face ca prezenţa militarilor să le dea siguranţă.

Pe lângă asta, Armata Română a executat şi execută şi alte misiuni în sprijinul luptei sanitare pe care o ducem, efectuând zboruri de aprovizionare cu echipamente militare, instalând spitale de campanie şi punând la dispoziţie personal medical specializat şi mai găsim exemple.

• Chiţac: Sunt pentru impozitarea progresivă a pensiilor

Reporter: În calitate de senator, care este partea pe care vă situaţi în privinţa impozitării pensiilor speciale? Sunteţi pentru impozitarea tuturor pensiilor speciale sau doar a anumitor categorii, exceptând pensiile profesionale ale militarilor, angajaţilor Ministerului de Interne şi ai celor din serviciile speciale?

Vergil Chiţac: Pentru că provin din rândul armatei şi nu vreau să fiu acuzat de parti-pris-uri, am să vă spun exact cum consider eu că ar fi moral. Aş impozita progresiv şi substanţial mai mult, partea din pensie ce depăşeşte o anumită valoare. Nu pot să vă spun acum care este această valoare şi ratele de impozitare, pentru că ar trebui să rezulte din calcule. Pentru o corectă informare a cititorilor sunt obligat să spun că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu. Militarii, în timpul exercitării profesiei, sunt guvernaţi de regulamente care le restrâng drepturile pe care ceilalţi cetăţeni le au. Ei nu pot să plece în vacanţe în afara ţării decât cu aprobări prealabile, nu pot să facă afaceri, politică, de exemplu. În atare situaţie, statul se obligă la compensaţii cum este acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare. Acesta e contractul social între militari şi stat care funcţionează în toată lumea civilizată de foarte mult timp.

Reporter: În şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL din 9 martie, aţi fost confirmat drept candidatul partidului pentru funcţia de primar al municipiului Constanţa la alegerile locale care au fost amânate în toamnă. Care sunt şansele PNL, în actualele condiţii post-pandemie care se prefigurează, să obţină în sfârşit conducerea administrativă a acestui mare municipiu?

Vergil Chiţac: Situaţia politică post-pandemie va depinde în principal de două lucruri: de modul în care guvernul va administra criza sanitară şi efectele economice ale acesteia precum şi de modul în care va şti să comunice lămuritor cu românii. Să nu ne facem că nu vedem: partidele din opoziţie duc în aceste zile o bătălie teribilă pentru imagine pozitivă. Din punctul meu de vedere, guvernul funcţionează bine în ciuda unor sincope care au apărut şi nu cred că PNL va ieşi „şifonat” politic din criză. Aceasta, coroborat cu evidenta incapacitate a celor ce conduc Primăria de a administra oraşul, va duce în mod obiectiv la schimbarea lor din scaunele pe care au arătat că nu le merită. Perspectiva ca PSD să-şi prelungească domnia în Constanţa e una groaznică. PSD este însuşi duşmanul constănţenilor şi trebuie recunoscut ca atare. Vom face ordine în administraţie, vom respecta regulile şi Constanţa se va ridica.

Reporter: Vă mulţumesc!

Preluare Bursa.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here