Revolta in Mamaia – Sat, oras Navodari, jud Constanta fata de mafia imobiliara.
In acest nou scandal cu conotatii penale este implicat iar sluga primarului, asa-zislul om de afaceri DAMIAN ADRIAN, beneficiarul unor concesiuni ilegale obtinute cu sprijinul primarului si al consilierilor locali.
De aceasta data, lucrurile au luat-o razna si aceasta gasca de escroci atenteaza la siguranta nationala.
Un grup de ceteteni din Navodari revoltati de faptul ca in zona Lacului Siutghiol se construieste haotic, cu impact negativ asupra habitatului lacustru si a speciilor de flora si fauna au efectuat sesizari la toate institutiile statului, inclusiv la Guvernul si Presedintia Romaniei.
Prin implementarea Retelei Natura 2000 in Romania, lacul Siutghiol a fost declarat Arie de Importanta Avifaunistica (A.I.A.), conform Directivei Habitate 92/43 din 1992 si Arie de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA), conform Directivei Pasari (79/409 din 1979) si HG 1284/2007, codul ROSPA0057 dezvaluia ziarul Incisiv National la data de 29.11.2019 dupa un serial de dezvaluiri cu documente privind aceasta mafie din Navodari.
31 de specii protejate de pasari cuibaresc pe apa lacului Siutghiol. In perioada de migratie, lacul gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil candidat sit RAMSAR. Iata doar cateva dintre speciile care se intalnesc pe apa lacului si care pot fi periclitate in urma realizarii unor proiecte turistice sau sportive: pescarusul albastru, starcul rosu, rata rosie, buhaiul de balta, gasca cu gat rosu, barza alba, eretele de stuf, egreta mica, soimul de seara, presura de gradina, cufundarul, starcul pitic, ciocarlia de Baragan, ciocarlia de stol, pietrarul negru, chira de balta, chira mica, chira de mare, cormoranul mic, chirighita cu obraji albi.

In articole precizam ca zona in care se construieste acest imobil face parte din ZONA DE PROTECTIE A APELOR ROMANE, ZONA TAMPON, care, conform legislatiei in vigoare, este o zona protejata, cu flora si fauna specifica zonei costiere si de delta, iar interventia asupra reliefului zonei (descarcare de pamant si modificari asupra reliefului au un impact negativ).
Dezvaluiam si faptul ca, persoanele care au aparut cu carte funciară pe terenurile din fata sunt: nr cadastral 117817 apartine lui MARIAN MAZILU fost director OCPI pana de curand cel cu nr cadastral 117788 apartine doamnei Rosu Elena cu conexiuni in Portul Constanta si afaceri prin Navodari in relatie foarte stransa cu Primaria Navodari.

Ce a transmis Costel Alexe la Bruxelles și ce i-a spus comisarul pentru mediu
In pofida solutiilor asumate de Guvern pentru inchiderea procedurilor de infringement declanşate de Comisia Europeană impotriva României in domeniul tăierilor ilegale de lemn şi pentru nefinalizarea Programului national de control al poluarii, au fost analizate recent, la Bruxelles, de catre ministrul Mediului, Costel Alexe, si comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, catastrofele de mediu in Judetul Constanta continua, sub ochii nepasatori ale autoritatilor.
Iata ca si cei de la Info Sud-Est confirma dezvaluirile noastre:
„Fostul șef de la Cadastru a concesionat o felie de lac cu 2 lei/mp. Marian Mazilu a făcut măsurătorile în Retrocedările lui Mazăre”.
Terenul de pe marginea lacului Siutghiol, unde fostul șef al Cadastrului din Constanța vrea să construiască patru locuințe
Marian Mazilu, fostul șef al Cadastrului din Constanța, a concesionat o bucată de pe malul lacului Siutghiol, unde vrea să construiască patru imobile de locuințe. Mazilu a primit 500 mp de pe buza lacului în schimbul unei redevențe anuale de 12000 lei, adică 2 lei/mp/lună.
Întreaga zonă este constroversată din punct de vedere al regimului de protecție a mediului, dar a fost vândută, retrocedată sau închiriată de Primăria Năvodari după modelul administrației Radu Mazăre.
Firma lui Mazilu, Topocad Serv, este una dintre societățile care au efectuat măsurătorile în ”Retrocedările” lui Radu Mazăre din anii 2000 și apare în raportul întocmit de Ministerul Afacerilor de Interne în urma căruia procurorii DNA au deschis celebrul dosar, în anul 2005.

După măsurătorile din Retrocedări, firma lui Mazilu a primit numeroase contracte valoroase de la Consiliul Județean Constanța și alte instituții publice. Cel mai mare: 1 milion de euro de la Regia de Drumuri și Poduri, astăzi falimentară.
De la măsurătorile în Retrocedări la contractele de la Consiliul Județean Constanța
Marian Mazilu era încă șeful Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța în luna mai 2019, atunci când a concesionat o felie de 500 mp din lacul Siutghiol.
Primăria Năvodari i-a închiriat terenul situat chiar pe buza apei, pentru 49 de ani, cu 12000 lei/an, adică 2 lei pentru un metru pătrat, sumă pe care Mazilu o consideră piperată.
Marian Mazilu susține că vrea să construiască patru imobile de locuințe P+1, dar că va renunța la concesiune dacă nu i se va permite acest lucru, pentru că Primăria Năvodari l-a asigurat că zona respectivă nu e sit protejat și se poate dezvolta din punct de vedere imobiliar:
Extras din certificatul de urbanism eliberat de Primăria Năvodari
”Cred că 12.000 de lei pe an (chiria pentru terenul de 500 mp, n.red.). Destul de mult, în orice caz. Foarte mult. Noi așteptăm să vedem ce spune Mediul. Suntem la 8 metri de limita cu Situl Natura 2000 și acum este în derulare un fel de expertiză, nu știu să vă spun. Dacă ne vor aproba, vom construi, dacă nu, asta e. O să încerc să iau toate avizele și autorizațiile necesare și dacă voi primi aprobare, voi executa lucrarea. Dacă nu voi primi, o să renunț la concesiune, că altceva ce aș putea să fac? Probabil doar să mă îndrept împotriva primăriei, care spunea că este teren bun de construit. Corect? Dacă nu mi se aprobă, o să întreb și eu primăria cum și-a permis să îmi ia banii, că nu-s puțini. Atunci o să îmi recuperez banii, și toată lumea mulțumită, nu cred că e o problemă (…) Construcții pe lac mai sunt. Ba mai mult, primăria m-a asigurat și am văzut că au respectat un culoar de cinci metri de la luciul apei care înseamnă nu știu ce suprafață de protecție, care trebuia lăsată peste tot”, a declarat Marian Mazilu pentru Info Sud-Est.
Primăria Năvodari a vândut, retrocedat și închiriat bucăți din plajă și oraș la bucată, după rețeta lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu din anii 2000. Cei doi au fost condamnați la 9, respectiv 5 ani de închisoare pentru că au retrocedat ilegal hectare întregi din oraș și stațiunea Mamaia.
Marian Mazilu, fostul șef al OCPI Constanța
Firma lui Marian Mazilu este una dintre societățile menționate de corpul de control al Ministerului de Interne care a întocmit raportul S/32052 din 18.03.2005, în urma căruia procurorul DNA Gheorghe Onea a deschis celebrul dosar al Retrocedărilor.
Raportul Ministerului de Interne a fost secretizat de Vasile Blaga, cel care conducea instituția la acea vreme, și desecretizat ulterior de Cristian David. Documentul era semnat de Niculae Neagu, chestorul șef al corpului de control, și puncta, printre altele, firmele care au efectuat măsurătorile terenurilor pe care Radu Mazăre le retroceda. Pentru prima dată, fragmente din raport au fost publicate în anul 2009 de jurnalista Alina Vasiliu:
„Trebuie menţionat faptul că în urma emiterii celor trei dispoziţii ale Primarului Municipiului Constanţa au fost întocmite documentaţii cadastrale în cea mai mare parte de către S.C. Topocad Serv. S.R.L. Constanţa, iar o parte din terenurile atribuite au fost vândute la Biroul Notarului Public Iosif Pătraşcu Mariana toate în regim de urgenţă” (pagina 4 a raportului, referitor la terenurile care au ajuns la Georgică Giurgiucanu, Dragoș Săvulescu, Cristian Borcea, SC Habitat și Ambient și Mihai Camboianu – astăzi condamnați în dosarul Retrocedărilor).
Un milion de euro de la Regia de Drumuri și Poduri
Marian Mazilu și-a înființat firma de cadastru în anul 2002, tot atunci când începeau să curgă și cererile de retrocedare la primăria condusă de Radu Mazăre, proaspăt instalat în scaunul de edil.
Marian Mazilu spune că înființarea firmei în același an cu zorii retrocedărilor este o coincidență și că nu a fost angajat de primărie să facă măsurătorile, ci de beneficiari – care, în cele mai multe cazuri, erau intermediarii condamnați ulterior la sentințe definitive.
”Nu are nicio legătură. Absolut nicio legătură. Eu am funcționat pe persoană fizică autorizată din `99. Nu puteam să îmi fac o firmă? Am făcut-o în ianuarie 2002 dacă îmi aduc bine aminte. Eu am explicat oricui a avut curiozitatea să mă întrebe cum am ajuns să lucrez. Pur și simplu, la început nu eram așa mulți autorizați. Și la momentul ăla dacă aveai nevoie de un cadastru era destul de greu să găsești pe cineva. Și atunci noi ne recomandam unii pe alții. De asta mi-am și făcut firmă, că nu mai reușeam să fac singur, vă dați seama. Dar nu are nicio treabă, nicio legătură. Dacă poate cineva să demonstreze cea mai mică legătură între mine și Mazăre, sau Constantinescu, păi să demonstreze (…) Eu nu am avut contracte cu primăria. În perioada aia eu am avut clienți persoane fizice. Cei care erau îndreptățiți să primească, în primul rând să solicite și apoi să primească terenurile respective erau nevoiți să-și întocmească singuri planurile, pentru că onor primăria spunea că nu are bani. Ăia (intermediarii retrocedărilor, care astăzi execută pedepse definitive, n.red.) au fost pur și simplu niște clienți (…) Dar pentru mine au fost clienți ca oricare alții. Nu am avut nici o… parcă știam eu, ce să zic, ce chestie fac ăștia. Dacă aș fi știut… Bănuiesc că niște oameni bine instruiți au cercetat și despre mine, vă dați seama. Dacă s-ar fi dovedit, nu cred că mai aveam conversația asta acum. Știți pentru câte terenuri am făcut? Foarte multe (…) Aia era perioada de glorie. Așa că pentru mine nici nu conta. Dacă plăteau… și plăteau, că erau interesați să fie repede, vă dați seama”, a declarat Marian Mazilu pentru Info Sud-Est.
Primul val de retrocedări se încheie în anul 2005, odată cu deschiderea dosarului penal de către DNA. Timp de trei ani se efectuează cercetări, iar procurorii trimit dosarul în judecată în anul 2008.
Un an mai târziu, firma lui Marian Mazilu începe să primească numeroase contracte valoroase de la Consiliul Județean Constanța, condus de Nicușor Constantinescu, și de la alte instituții locale și județene. Multe dintre ele erau atribuite direct societății Topocad Serv, fără licitație publică.
Unul dintre cele mai mari contracte obținute de firma lui Marian Mazilu este cel încheiat în martie 2011 cu Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri, în valoare de aproape un milion de euro. Astăzi, regia se află în faliment.
Apoi, firma lui Mazilu primește 18 contracte doar de la CJC, în valoare totală de 1.261.909 lei, adică aproximativ 270.000 de euro. Spre exemplu, în 2009, Mazilu a primit două contracte în aceeași zi, unul pe firma Topocad Serv și unul în nume propriu.
Firma lui Mazilu a efectuat lucrările de cadastrare întocmite de Consiliul Județean pentru Muzeul de Artă ”Ion Jalea”, Cinematograful ”Republica”, Biblioteca Județeană, Teatrul de Vară din Mamaia, Spitalul de Pneumofiziologie din Palazu Mare, policlinici, dispensare și muzee din subordinea CJC, dar și cetățile antice de la Pantelimon și Hârșova.
De altfel, plata serviciilor de cadastrare din județul Constanța a intrat în atenția procurorilor DNA Constanța în anul 2013, atunci când aceștia au deschis un dosar penal pentru a cerceta modul în care societatea Geotop a efectuat serviciile de specialitate solicitate de instituția condusă de Nicușor Constantinescu.
Procurorii Anticorupție au cerut și toate contractele încheiate între Topocad Serv și Consiliul Județean Constanța, pentru că firma lui Mazilu devenise subcontractorul Geotop și executase bucăți din contractul inițial. Dosarul a fost trimis în judecată în anul 2016 și se află încă în prima instanță.
”Îmi aduc aminte că la un moment dat de la DNA mi s-au solicitat niște documente, chiar s-a făcut și o recunoaștere la teren, pentru lucrări pe care Topocadul le-a executat ca și subcontractant al Geotopului. Din câte am înțeles, s-a descoperit nu știu ce fraudă, în sensul că Geotopul încasase nu știu ce bani dar nu executase lucrările în totalitate, ceva de genul ăsta. De atunci, din perioada de cercetare, eu nu am mai auzit nimic”, a declarat Marian Mazilu pentru Info Sud-Est.
Contractele semnate de Marian Mazilu, Consiliul Județean Constanța și celelalte instituții publice se încheie atunci când șeful Topocad Serv ajunge să conducă însăși instituția Cadastrului. La scurt timp după instalarea Guvernului Ponta, în septembrie 2012, Mazilu este delegat șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, funcție pe care a ocupat-o cu întreruperi până în iunie 2019.
Tipul asta Mazilu spune ça daca nu I se da Autorizatie nu o sa construiasca o sa renunte dar El construieste din noiembrie dupa betoanele de joi ieri à adus fierul vedeti foto din ziarul Infosudest
Cum este posibil să se comporte asa in tara asta? Toate institutiile nu fac nimic, intr o tara normala se autosesizau singure.
Cum poate sa minta in halul acesta este de necrezut
„Dacă ne vor aproba, vom construi, dacă nu, asta e. O să încerc să iau toate avizele și autorizațiile necesare și dacă voi primi aprobare, voi executa lucrarea. Dacă nu voi primi, o să renunț la concesiune, că altceva ce as putea sa fac?”
Iata o Campanie semnata de Reporter Navodari:
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Primăria Năvodari, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța
ÎMPREUNĂ salvăm Lacul Siutghiol
Ajutați-ne să salvăm ARIA PROTEJATĂ NATURA 2000 LAC SIUTGHIOL, de la dezastrul ecologic la care este supusă.
Solicităm, in maxima urgenta, luarea de măsuri pentru stoparea lucrărilor de intervenție asupra configurației actuale a malurilor Lacului Siutghiol și a lucrărilor abuzive de asanare a porțiunilor de luciu de apă, din partea beneficiarilor terenurilor aflate în vecinătate, verificarea legalității lucrărilor de construcție desfășurate pe malurile lacului în perimetrul delimitat de străzile M14, M12 și Lacul Siutghiol, precum și luarea de măsuri concrete de protecție și conservare a situl protejat Natura 2000.
De ce este important?
Directivele Natura 2000 – Directiva Păsări și Directiva Habitate – sunt în vigoare din anul 1979, respectiv 1992. Sunt recunoscute ca unele dintre cele mai solide și inovatoare legi din lume pentru protejarea animalelor, vegetației sălbatice și habitatelor naturale împotriva presiunilor și riscurilor de dispariție. Datorită acestor două legi majore, Europa are acum cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume, denumită Natura 2000, care acoperă aproape o cincime din suprafața terestră și 4% din suprafața marină a continentului.
Prin implementarea rețelei Natura 2000, în România, Lacul Siutghiol a devenit Arie de Importanță Avifaunistică (AIA)conform Directivei Habitate 92/43 din 1992 și Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA), conform Directivei Păsări 79/409 din 1979 și HG 1284/2007, cod ROSPA0057.
Pe Lacul Siurghiol cuibăresc în zona de stufăriș, treizecișiuna de specii protejate de păsări sălbatice, iar în perioada de migrațiune, aici își au locul douăzecidemii de exemplare de păsări de baltă, ceea ce face ca Lacul Siutghiol să fie posibil candidat sit RAMSAR. Dintre speciile de păsări aflate în pericol sunt: pescărușul albastru, stărcul roșu, rața roșie, buhaiul de baltă, gâsca cu gât roșu, barza albă, eretele de stuf, egreta mică, șoimul de seară, presura de grădină, cufundacul, stârcul pitic, ciocârlia de Bărăgan, ciocârlia de stol, pietrarul negru, chira de baltă, chira mică, chira de mare, cormoranul mic, chirighița cu obraji albi.
În Mamaia-Sat, în perimetrul delimitat de stăzile M14, M12 și malul lacului Siurghiol, au fost sau sunt în curs de derulare, construcții private cu acces direct la luciul de apă. Prezenta solicitare se referă stoparea de urgență a lucrărilor desfășurate de beneficiarii terenurilor private, asupra malului lacului Siutghiol, lucrări ce au ca rezultat modificarea geografiei naturale a malului lacului, prin lărgire acestuia în detrimentul zonei de stufăriș și a luciului de apă. În imaginile atașate se vede clar, cum au fost “căștigate”, progresiv, porțiuni largi de teren ca urmare a asanării luciului de apă și cum au fost distruse zonele importante de stufăriș atât de necesar habitatului păsărilor.
Situația este cu atât mai presantă, cu cât pe 12 februarie 2020, Comisia Europeană a deschis formal procedura de infringement împotriva României, din cauza incapacității gestionării tăierilor forestiere ilegale, dar și pentru că unele habitate protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.
Suntem, deasemenea, îngrijorați de efectul pe care aceste construcții civile îl pot avea asupra ecosistemului lacului Siutghiol, întrucât suspectăm că, în condițiile în care zona în care acestea se află, nu dispune de un sistem de canalizare, evacuarea apelor uzate, a dejecțiilor și a materialelor biologice se face direct in apele lacului.